< Proverbe 13 >

1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Syn moudrý přijímá cvičení otcovo, ale posměvač neposlouchá domlouvání.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Z ovoce úst každý jísti bude dobré, ale duše převrácených nátisky.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Kdo ostříhá úst svých, ostříhá duše své; kdo rozdírá rty své, setření na něj přijde.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Žádá, a nic nemá duše lenivého, duše pak pracovitých zbohatne.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Slova lživého nenávidí spravedlivý, bezbožníka pak v ošklivost uvodí a zahanbuje.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Spravedlnost ostříhá přímě chodícího po cestě, bezbožnost pak vyvrací hříšníka.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Někdo bohatým se dělaje, nemá nic: zase někdo dělaje se chudým, má však statku mnoho.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Výplata života člověku jest bohatství jeho, ale chudý neslyší domlouvání.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Světlo spravedlivých rozsvětluje se, svíce pak bezbožných zhasne.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Samou toliko pýchou působí člověk svár, ale při těch, jenž užívají rady, jest moudrost.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Statek zle dobytý umenšovati se bude, kdož pak shromažďuje rukou, přivětší ho.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Očekávání dlouhé zemdlívá srdce, ale žádost splněná jest strom života.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Kdož pohrdá slovem Božím, sám sobě škodí; ale kdož se bojí přikázaní, odplaceno mu bude.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Naučení moudrého jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Rozum dobrý dává milost, cesta pak převrácených jest tvrdá.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Každý důmyslný dělá uměle, ale blázen rozprostírá bláznovství.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Posel bezbožný upadá v neštěstí, jednatel pak věrný jest lékařství.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Chudoba a lehkost potká toho, jenž se vytahuje z kázně; ale kdož ostříhá naučení, zveleben bude.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Žádost naplněná sladká jest duši, ale ohavnost jest bláznům odstoupiti od zlého.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Kdo chodí s moudrými, bude moudrý; ale kdo tovaryší s blázny, setřín bude.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Hříšníky stihá neštěstí, ale spravedlivým odplatí Bůh dobrým.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Dobrý zanechává dědictví vnukům, ale zboží hříšného zachováno bývá spravedlivému.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Hojnost jest pokrmů na rolí chudých, někdo pak hyne skrze nerozšafnost.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Kdo zdržuje metlu svou, nenávidí syna svého; ale kdož ho miluje, za času jej tresce.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Spravedlivý jí až do nasycení duše své, břicho pak bezbožných nedostatek trpí.

< Proverbe 13 >