Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Capak cyi ing a pa ak awiyyn ngai nawh, thlang ak husit ingtaw toelthamnaak awi maa hy.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
A huui awhkaw ak thaih leek awhkawng thlang ing ak thaih qah hu nawh, cehlai amak ypawm thlang ingtaw boeseet sai ce ngaih hy.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
A hui am lai ak ngaihtaak thlang taw a hqingnaak khanawh ak ngaihtaak thlangna awm nawh, cehlai ak poek kaana awi ak saa paqaap qaap thlang taw plamtham kaw.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Thlang thakdam kawpoek ing a hoei ngaihnaak ta lawt hy, cehlai ikaw am ta hy. Thlakmeet ingtaw a ngaih boeih ce hu hy.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Thlakdyng ingtaw amak thyym awi kqawn sawh na nawh, cehlai khawsak amak dyng thlang ingtaw chahnaak ing ming che phyih sak hy.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Dyngnaak ing ak thyymna khawksaakhqi ce khoemdoenkhqi nawh, thawlhnaak ing thlakthawlhkhqi ce tluuk sak khqi hy.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Boeina ak saa qu ikawm amak ta awm nawh, khawdengna ak saa qu ing khawhthem khawzah ak ta awm hy,
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Khawh ing ak taakung hqingnaak thawng thai nawh, cehlai khawdeng thlang ing thlang a theet vutnaak awi am za hy.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Thlakdyng a vaangnaak taw angqungtheng nawh, thlakchekhqi a maihchoei taw him pekna awm kaw.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Ooekqunaak ing hqo thawhsak nawh, awi ak ngai venawh cyihnaak awm hy.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Amak thyymna khawh huh taw phu amak tana qeeng zip kawm saw, bibi phu huh khawh taw pung khqoet khqoet kaw.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Ngaih-uunaak a plam awh kawlung tlo nawh, cehlai ngaih-uunaak a soepnaak taw hqingnaak thingsii ni.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Awi amak ngaikhqi ham thihnaak pha kawm saw, awipek ak kqihchah ak thlang taw kutdo pekna awm kaw.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Thlakcyikhqi cawngpyinaak taw hqingnaak tuikuk amyihna awm nawh, thihnaak thaang awhkawng thlang loet sak hy.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Zaaksiimnaak leek ing thlang mikhaileeknaak pe nawh; cehlai amak ypawm thlang a cehnaak lam taw kyi hy.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Khawksiim thlang ingtaw cyihnaak ing bi sai nawh, thlakqaw ing a qawnaak zaan hy.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Amak leek tamnaa taw zoseetnaak awh tlu thai nawh, ak ypawm dyihthing taw sadingnaak ni.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Toelnaak amak ngai ing khawdeng chah phyi nawh, cehlai toelnaak ak haanaaking kyihcahnaak ham kaw.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Ngaih-uunaak ak soepnaak taw kawlung ham aawi nawh, thlakche hamna seet sainaak awhkawng hu nawng ve sawhnaak kawi ni.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Thlakcyi pyinaak taw cyihnaakna awm nawh, thlakche pyinaak taw seetnaak ni.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Thawlhnaak ing thlangthawlh hu hquut nawh, thlakdyng taw themleek ing thungna awm kaw.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Thlakleek ing a tu a ca khqi hamna khawh taak pek khqi nawh, thlakche a khawh taw thlakdyngkhqi ham cun pekna ak awm ni.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Khawdeng a loma awh caang daw soeih moe, amak thyymna bibinaak ing phu amak tana zip boeih hy.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
A ca ak sawhnaak thlang ing cumcik am hawna nawh, ak lungnaak thlang ing a ca ce toelna hy.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Thlakdyng ing taw buh ak phyina ai nawh, cehlai thlakche taw buh cawih ing awm kaw.
