Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Moloidafa mano e da eda ea sia: sea o olelesea, noga: le naba. Be gasa fi dunu da, e giadofai dagoi hamedafa sia: sa.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Moloidafa dunu da ilia sia: sia: beba: le, bidi noga: iwane lamu. Be ogogosu dunu da mosolamu hanai galebe.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Dia lafidili sia: noga: le ouligima. Amoga di da dia esalusu gaga: mu. Be udigili sia: dasu dunu da hina: fawane wadela: lesisa.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Hihi dabuli dunu da liligi lamu bagade hanasa. Be e da hame lamu. Be gasa bagade hawa: hamosu dunu da ea hanai liligi huluane lamu.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Moloidafa dunu da ogogosu hou higasa. Be wadela: i hamosu dunu ilia sia: da wadela: idafa amola gogosiama: ne adosa.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Moloidafa hou da wadela: i hame hamosu dunu amo gaga: sa. Be wadela: i hou da wadela: i hamosu dunu ilia dafasu agoai galebe.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Dunu mogili ilia da bagade gaguiyale sia: sa, be ilia da liligi bagade hame gagui ba: sa. Mogili ilia da ogogole ilia da liligi hame gagui sia: sa, be ilia da liligi bagade gagui dunu ba: sa.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Bagade gagui dunu da ea muniga ea esalusu logo gaga: sa. Be gasa fi dunu da hame gagui dunu ema hame magagisa.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Moloidafa dunu da gamali amo da noga: lewane digagala: su agoai ba: sa. Be wadela: i dunu da gamali gegela: i agoai ba: sa.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Gasa fi hamosu da mosolasu fawane hamosa. Be eno dunu ilia fada: i sia: ne iasu amo adole ba: mu da defea.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Di da muni bagade hedolowane asabole lasea, hedolowane fisimu. Be muni lamu logo da gasa bagade ba: sea, di da hobea bagade gaguiwane ba: mu.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Di da hobea misunu hahawane hou hanai galea, amola amo hou da hame doaga: sea, di da se bagade naba. Be dia hanai da dafawane doaga: i dagoi ba: sea, di da hahawane bagade ba: sa.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Di da dima fada: i sia: ne iasu noga: idafa amo higasea, mosolasu da hedolowane doaga: mu. Be di da amo fada: i sia: amoga fa: no bobogesea, di da gaga: su ba: mu.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Bagade dawa: su dunu ilia olelesu da esalusu hano bubuga: su agoai galebe. Dima bogoma: ne mosolasu doaga: sea, ilia da dima hobeale ahoasu logo olelemu.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Dunu da bagade dawa: su dunu ilima nodosa. Be ogogosu dunu da wadela: su logo amoga ahoana.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Bagade dawa: su dunu da hou huluane dadawa: lalu fawane hamosa. Be gagaoui dunu da hame dawa: beba: le, dunu huluane da ilia hou ba: sa.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Ogogosu sia: alofele ia ahoasu dunu da moloiwane hame sia: sea, mosolasu hamosa. Be moloidafa sia: alofele ia ahoasu dunu da olofosu gaguli maha.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Nowa dunu da olelesu hame nabasea da hame gaguiwane amola gogosia: iwane ba: mu. Be dunu da gagabole sia: su noga: le nabasea, dunu eno da ema nodomu.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Dia hanai liligi labeba: le, di da hahawane bagade ba: sa. Be gagaoui dunu da ilia wadela: i hou yolesimu higasa.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Di da bagade dawa: su dunu ilima gilisimu da defea. Amasea, di da asigi dawa: su lamu. Be di da gagaoui dunu ilima sama hamosea, di da wadela: lesi dagoi ba: mu.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Mosolasu da wadela: i hamosu dunu ilima fa: no bobogesa. Be moloidafa hamosu dunu da bidi ida: iwane gala lamu.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Moloidafa dunu da liligi bagade gaguiba: le, amo eaowa ilia da fa: no lamu. Be wadela: i hamosu dunu ilia gagui da fa: no moloidafa dunu ilia fawane da lamu.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Udigili dialebe soge ganodini da ha: i manu bagade gala. Amola hame gagui dunu ilia da amo lamu da defea galu. Be moloi hame dunu da molole hame fofada: su hamobeba: le, ilia da amo sogega ifabi hamomu hamedei ba: sa.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Di da dia manoma se iasu hame iasea, di da dia manoma hame asigisa. Be di da dia manoma asigi galea, ea hou hahamoma: ne, se iasu ema ima.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Moloidafa dunu da ha: i manu ili sadimu defele ba: sa. Be wadela: i hamosu dunu da eso huluane ha: aligiwane esala.
