Proverbe 12
1 Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
[Qui diligit disciplinam diligit scientiam; qui autem odit increpationes insipiens est.
2 Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
Qui bonus est hauriet gratiam a Domino; qui autem confidit in cogitationibus suis impie agit.
3 Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
Non roborabitur homo ex impietate, et radix justorum non commovebitur.
4 O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
Mulier diligens corona est viro suo; et putredo in ossibus ejus, quæ confusione res dignas gerit.
5 Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
Cogitationes justorum judicia, et consilia impiorum fraudulenta.
6 Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
Verba impiorum insidiantur sanguini; os justorum liberabit eos.
7 Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
Verte impios, et non erunt; domus autem justorum permanebit.
8 Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
Doctrina sua noscetur vir; qui autem vanus et excors est patebit contemptui.
9 Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
Melior est pauper et sufficiens sibi quam gloriosus et indigens pane.
10 Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
Novit justus jumentorum suorum animas; viscera autem impiorum crudelia.
11 Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
Qui operatur terram suam satiabitur panibus; qui autem sectatur otium stultissimus est. Qui suavis est in vini demorationibus, in suis munitionibus relinquit contumeliam.
12 Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
Desiderium impii munimentum est pessimorum; radix autem justorum proficiet.]
13 Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
[Propter peccata labiorum ruina proximat malo; effugiet autem justus de angustia.
14 Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
De fructu oris sui unusquisque replebitur bonis, et juxta opera manuum suarum retribuetur ei.
15 Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
Via stulti recta in oculis ejus; qui autem sapiens est audit consilia.
16 Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
Fatuus statim indicat iram suam; qui autem dissimulat injuriam callidus est.
17 Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
Qui quod novit loquitur, index justitiæ est; qui autem mentitur, testis est fraudulentus.
18 Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
Est qui promittit, et quasi gladio pungitur conscientiæ: lingua autem sapientium sanitas est.
19 Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
Labium veritatis firmum erit in perpetuum; qui autem testis est repentinus, concinnat linguam mendacii.
20 Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
Dolus in corde cogitantium mala; qui autem pacis ineunt consilia, sequitur eos gaudium.
21 Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
Non contristabit justum quidquid ei acciderit: impii autem replebuntur malo.
22 Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
Abominatio est Domino labia mendacia; qui autem fideliter agunt placent ei.
23 Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
Homo versatus celat scientiam, et cor insipientium provocat stultitiam.]
24 Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
[Manus fortium dominabitur; quæ autem remissa est, tributis serviet.
25 Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
Mœror in corde viri humiliabit illum, et sermone bono lætificabitur.
26 Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
Qui negligit damnum propter amicum, justus est; iter autem impiorum decipiet eos.
27 Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
Non inveniet fraudulentus lucrum, et substantia hominis erit auri pretium.
28 În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
In semita justitiæ vita; iter autem devium ducit ad mortem.]
