Proverbe 12
1 Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
Moun ki renmen yo korije yo, se moun ki toujou vle konnen. Men, moun ki pa renmen yo rale zòrèy yo, se moun san konprann.
2 Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
Seyè a kontan ak moun k'ap fè sa ki byen. Men, l'ap kondannen moun ki toujou sou plan.
3 Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
Fè mechanste pa bay moun fòs pou yo rete kanpe. Men, moun ki mache dwat p'ap janm brannen.
4 O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
Yon bon madanm se yon lwanj li ye pou mari li. Men, yon madanm ki fè mari l' wont, se tankou yon maladi k'ap manje ou nan zo.
5 Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
Yon nonm serye p'ap janm mete nan tèt li pou l' fè ou lenjistis. Men, mechan yo ap toujou chache twonpe ou.
6 Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
Pawòl ki soti nan bouch mechan se pèlen pou touye moun. Men, pawòl ki soti nan bouch moun k'ap mache dwat yo, se delivrans pou moun ki an danje.
7 Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
Rive yon lè, pye mechan yo chape. Ou chache yo, ou pa wè yo. Men, fanmi moun k'ap mache dwat yo ap toujou la.
8 Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
Y'ap fè lwanj moun ki gen konprann. Men, y'ap meprize moun ki malveyan.
9 Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
Pito ou pase pou malere men ou gen manje pou ou manje, pase pou ou pran pòz grannèg ou epi w'ap mouri grangou.
10 Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
Moun ki mache dwat okipe ata zannimo nan lakou yo. Men, mechan yo san zantray.
11 Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
Moun ki travay jaden ap jwenn manje pou yo manje plen vant yo. Men, moun k'ap pèdi tan yo nan fè bagay san valè, se san konprann yo ye.
12 Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
Mechan toujou ap fè gwo lide dèyè bagay mechan parèy yo pran. Men, moun k'ap mache dwat ap fè bagay k'ap rapòte yo.
13 Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
Pawòl ki soti nan bouch moun mechan tounen yon pèlen pou yo. Men, moun k'ap mache dwat ap soti nan tout move pa.
14 Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
Rekonpans yon moun chita sou sa li di ak bouch li. Sa ou fè se sa ou wè.
15 Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
Moun sòt toujou konprann sa y'ap fè a byen. Men, moun ki gen bon konprann koute konsèy yo ba yo.
16 Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
Lè yon moun san konprann ankòlè, tout moun wè sa lamenm. Men, yon moun veyatif, lè ou fè l' malonèt, li fè tankou li pa konprann.
17 Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
Lè ou di verite nan tribinal, ou rann lajistis sèvis. Men, temwen k'ap bay manti, se lenjistis l'ap ankouraje.
18 Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
Pawòl moun ki di tou sa ki vin nan bouch yo se kout ponya. Men, pawòl moun ki gen bon konprann se renmèd.
19 Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
Manti la pou yon ti tan. Men, verite la pou tout tan tout tan.
20 Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
Moun k'ap kalkile jan pou yo fè moun mal, se move kou y'ap chache pote. Men, moun k'ap bay bon konsèy ap gen kè kontan.
21 Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
Malè pa janm rive moun k'ap mache dwat. Men, pou mechan yo se apse sou klou.
22 Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
Seyè a pa vle wè moun k'ap manti. Men, li kontan nèt ak moun ki toujou kenbe pawòl yo.
23 Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
Moun lespri pa janm nan fè moun wè tou sa yo konnen. Men, moun san konprann ap mache fè moun wè jan yo sòt.
24 Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
Travay di fè ou grannèg. Men, parese fè ou rete ak moun.
25 Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
Tèt chaje kraze kouraj yon moun. Men, yon bon pawòl fè kè l' kontan.
26 Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
Moun ki mache dwat ap toujou moutre zanmi l' bon chemen. Men, mechan an ap fè yo pèdi chemen yo.
27 Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
Parese ap toujou rete grangou. Tout richès yon moun se travay li.
28 În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
Fè sa ki dwat, w'a jwenn ak lavi. Fè sa ki mal, w'a jwenn ak lanmò.
