< Proverbe 12 >
1 Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
At elske Tugt er at elske Kundskab, at hade Revselse er dumt.
2 Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
Den gode vinder Yndest hos HERREN, den rænkefulde dømmer han skyldig.
3 Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
Ingen står fast ved Gudløshed, men retfærdiges Rod skal aldrig rokkes.
4 O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
En duelig Kvinde er sin Ægtemands Krone, en dårlig er som Edder i hans Ben.
5 Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
Retfærdiges Tanker er Ret, gudløses Opspind er Svig.
6 Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
Gudløses Ord er på Lur efter Blod, retsindiges Mund skal bringe dem Frelse.
7 Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
Gudløse styrtes og er ikke mer. retfærdiges Hus står fast.
8 Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
For sin Klogskab prises en Mand, til Spot bliver den, hvis Vid er vrangt.
9 Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
Hellere overses, når man holder Træl, end optræde stort, når man mangler Brød.
10 Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
Den retfærdige føler med sit Kvæg, gudløses Hjerte er grumt.
11 Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
Den mættes med Brød, som dyrker sin Jord, uden Vid er den, der jager efter Tomhed.
12 Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
De ondes Fæstning jævnes med Jorden, de retfærdiges Rod bolder Stand.
13 Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
I Læbernes Brøde hildes den onde, den retfærdige undslipper Nøden.
14 Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
Af sin Munds Frugt mættes en Mand med godt, et Menneske får, som hans Hænder har øvet.
15 Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
Dårens Færd behager ham selv, den vise hører på Råd.
16 Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
En Dåre giver straks sin Krænkelse Luft, den kloge spottes og lader som intet.
17 Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
Den sanddru fremfører, hvad der er ret, det falske Vidne kommer med Svig.
18 Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
Mangens Snak er som Sværdhug, de vises Tunge læger.
19 Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
Sanddru Læbe består for evigt, Løgnetunge et Øjeblik.
20 Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
De, som smeder ondt, har Svig i Hjertet; de, der stifter Fred, har Glæde.
21 Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
Den retfærdige times der intet ondt, - gudløse oplever Vanheld på Vanheld.
22 Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
Løgnelæber er HERREN en Gru, de ærlige har hans Velbebag.
23 Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
Den kloge dølger sin Kundskab, Tåbers Hjerte udråber Dårskab.
24 Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
De flittiges Hånd skal råde, den lade tvinges til Hoveriarbejde.
25 Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
Hjertesorg bøjer til Jorden, et venligt Ord gør glad.
26 Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
Den retfærdige vælger sin Græsgang, gudløses Vej vildleder dem selv.
27 Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
Ladhed opskræmmer intet Vildt, men kosteligt Gods får den flittige tildelt.
28 În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
På Retfærds Sti er der Liv, til Døden fører den onde Vej.