< Proverbe 11 >

1 O balanță înșelătoare este urâciune pentru DOMNUL, dar o greutate întreagă este desfătarea lui.
La fausse balance est en abomination à l’Éternel, mais le poids juste lui est agréable.
2 Când vine mândria, atunci vine rușinea; dar cu cei umili este înțelepciunea.
[Quand] vient l’orgueil, la honte vient aussi; mais la sagesse est avec les hommes modestes.
3 Integritatea celor drepți îi va călăuzi, dar perversitatea călcătorilor [de lege] îi va nimici.
L’intégrité des hommes droits les guide, mais la perversité des perfides les détruit.
4 Averea nu folosește în ziua furiei, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Les richesses ne profitent de rien au jour de la colère, mais la justice délivre de la mort.
5 Dreptatea celui desăvârșit îi va îndrepta calea, dar cel stricat va cădea prin propria lui stricăciune.
La justice de l’homme intègre rend droite sa voie, mais le méchant tombe par sa méchanceté.
6 Dreptatea celor integri îi va elibera, dar călcătorii [de lege] vor fi prinși în răutatea lor.
La justice des hommes droits les délivre, mais les perfides sont pris dans leur avidité.
7 Când un om stricat moare, așteptarea lui va pieri; și speranța celor nedrepți piere.
Quand l’homme méchant meurt, son espérance périt, et l’attente des iniques périt.
8 Cel drept este eliberat din tulburare, iar în locul lui vine cel stricat.
Le juste est délivré de la détresse, et le méchant [y] entre à sa place.
9 Un fățarnic nimicește pe aproapele său cu gura sa, dar prin cunoaștere cei drepți vor fi eliberați.
Par sa bouche l’impie perd son prochain; mais les justes sont délivrés par la connaissance.
10 Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură, și când pier cei stricați, sunt strigăte.
La ville se réjouit du bien-être des justes; et quand les méchants périssent il y a des cris de joie.
11 Prin binecuvântarea celor integri este înălțată cetatea, dar prin gura celor stricați este doborâtă.
La ville s’élève par la bénédiction des hommes droits, mais elle est renversée par la bouche des méchants.
12 Cel lipsit de înțelepciune disprețuiește pe aproapele său, dar un om al înțelegerii tace.
Qui méprise son prochain est dépourvu de sens, mais l’homme intelligent se tait.
13 Un bârfitor dezvăluie taine, dar cel al unui duh credincios ascunde lucrul.
Celui qui va rapportant révèle le secret, mais celui qui est d’un esprit fidèle couvre la chose.
14 Unde nu este sfat, poporul cade; dar în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Quand il n’y a pas de direction le peuple tombe, mais il y a salut dans le grand nombre des conseillers.
15 Cel care este garant pentru un străin, va suferi rău pentru aceasta; și cel ce urăște a fi garanție este în siguranță.
On se trouve mal de cautionner un étranger, mais celui qui hait ceux qui frappent [dans la main] est en sûreté.
16 O femeie cu har păstrează onoarea, și cei puternici păstrează bogății.
Une femme gracieuse obtient l’honneur, et les hommes forts obtiennent la richesse.
17 Omul milos face bine sufletului său, dar cel crud își tulbură propria sa carne.
L’homme bon fait du bien à son âme, mais le cruel trouble sa chair.
18 Cel stricat lucrează o lucrare înșelătoare, dar celui ce seamănă dreptate îi va veni o răsplată sigură.
Le méchant fait une œuvre trompeuse, mais celui qui sème la justice a un vrai salaire.
19 Așa cum dreptatea tinde la viață, tot așa, cel ce urmărește răul îl urmărește pentru propria lui moarte.
Comme la justice [tend] à la vie, celui qui poursuit le mal [tend] à sa mort.
20 Cei ai unei inimi perverse sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei integri în căile lor sunt desfătarea lui.
Ceux qui sont pervers de cœur sont en abomination à l’Éternel, mais ceux qui sont intègres dans leurs voies lui sont agréables.
21 Deși sunt mână în mână, cei stricați nu vor fi nepedepsiți; dar sămânța celor drepți va fi eliberată.
Certainement l’inique ne sera point tenu pour innocent; mais la semence des justes sera délivrée.
22 Ca o bijuterie de aur în râtul unui porc, așa este o femeie frumoasă fără discernământ.
Une femme belle et dépourvue de sens, c’est un anneau d’or au nez d’un pourceau.
23 Dorința celor drepți nu este decât bună, dar așteptarea celor stricați este furie.
Le désir des justes n’est que le bien; l’attente des méchants, c’est la fureur.
24 Este unul care împrăștie și totuși are mai mult; și este cel care păstrează mai mult decât este potrivit, dar tinde la sărăcie.
Tel disperse, et augmente encore; et tel retient plus qu’il ne faut, mais n’en a que disette.
25 Sufletul darnic va fi îngrășat, și cel ce adapă va fi și el adăpat.
L’âme qui bénit sera engraissée, et celui qui arrose sera lui-même arrosé.
26 Pe cel ce oprește grânele, pe acela îl va blestema poporul; dar binecuvântare va fi peste capul celui ce le vinde.
Celui qui retient le blé, le peuple le maudit; mais la bénédiction sera sur la tête de celui qui le vend.
27 Cel ce caută stăruitor binele procură favoare, dar cel ce caută ticăloșie, aceasta va veni peste el.
Qui recherche le bien cherche la faveur, mais le mal arrive à qui le recherche.
28 Cel ce se încrede în bogățiile lui va cădea, dar cel drept va înverzi ca o ramură.
Celui-là tombe qui se confie en ses richesses; mais les justes verdissent comme la feuille.
29 Cel ce își tulbură casa va moșteni vânt; și nebunul va fi servitor al celui înțelept în inimă.
Celui qui trouble sa maison héritera le vent, et le fou deviendra serviteur de celui qui est sage de cœur.
30 Rodul celui drept este un pom al vieții, și cel ce câștigă suflete este înțelept.
Le fruit du juste est un arbre de vie, et le sage gagne les âmes.
31 Iată, cel drept va fi recompensat pe pământ; cu atât mai mult cel stricat și cel păcătos.
Voici, le juste est rétribué sur la terre, combien plus le méchant et le pécheur!

< Proverbe 11 >