Proverbe 11
1 O balanță înșelătoare este urâciune pentru DOMNUL, dar o greutate întreagă este desfătarea lui.
A gileful balaunce is abhominacioun anentis God; and an euene weiyte is his wille.
2 Când vine mândria, atunci vine rușinea; dar cu cei umili este înțelepciunea.
Where pride is, there also dispising schal be; but where meeknesse is, there also is wisdom.
3 Integritatea celor drepți îi va călăuzi, dar perversitatea călcătorilor [de lege] îi va nimici.
The simplenesse of iust men schal dresse hem; and the disseyuyng of weiward men schal destrie hem.
4 Averea nu folosește în ziua furiei, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Richessis schulen not profite in the dai of veniaunce; but riytfulnesse schal delyuere fro deth.
5 Dreptatea celui desăvârșit îi va îndrepta calea, dar cel stricat va cădea prin propria lui stricăciune.
The riytfulnesse of a simple man schal dresse his weie; and a wickid man schal falle in his wickidnesse.
6 Dreptatea celor integri îi va elibera, dar călcătorii [de lege] vor fi prinși în răutatea lor.
The riytfulnesse of riytful men schal delyuere hem; and wickid men schulen be takun in her aspiyngis.
7 Când un om stricat moare, așteptarea lui va pieri; și speranța celor nedrepți piere.
Whanne a wickid man is deed, noon hope schal be ferther; and abidyng of bisy men schal perische.
8 Cel drept este eliberat din tulburare, iar în locul lui vine cel stricat.
A iust man is delyuered from angwisch; and a wickid man schal be youun for hym.
9 Un fățarnic nimicește pe aproapele său cu gura sa, dar prin cunoaștere cei drepți vor fi eliberați.
A feynere bi mouth disseyueth his freend; but iust men schulen be deliuered bi kunnyng.
10 Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură, și când pier cei stricați, sunt strigăte.
A citee schal be enhaunsid in the goodis of iust men; and preysyng schal be in the perdicioun of wickid men.
11 Prin binecuvântarea celor integri este înălțată cetatea, dar prin gura celor stricați este doborâtă.
A citee schal be enhaunsid bi blessing of iust men; and it schal be distried bi the mouth of wickid men.
12 Cel lipsit de înțelepciune disprețuiește pe aproapele său, dar un om al înțelegerii tace.
He that dispisith his freend, is nedi in herte; but a prudent man schal be stille.
13 Un bârfitor dezvăluie taine, dar cel al unui duh credincios ascunde lucrul.
He that goith gilefuli, schewith priuetees; but he that is feithful, helith the priuetee of a freend.
14 Unde nu este sfat, poporul cade; dar în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Where a gouernour is not, the puple schal falle; but helthe `of the puple is, where ben many counsels.
15 Cel care este garant pentru un străin, va suferi rău pentru aceasta; și cel ce urăște a fi garanție este în siguranță.
He that makith feith for a straunger, schal be turmentid with yuel; but he that eschewith snaris, schal be sikur.
16 O femeie cu har păstrează onoarea, și cei puternici păstrează bogății.
A graciouse womman schal fynde glorie; and stronge men schulen haue richessis.
17 Omul milos face bine sufletului său, dar cel crud își tulbură propria sa carne.
A merciful man doith wel to his soule; but he that is cruel, castith awei, yhe, kynnesmen.
18 Cel stricat lucrează o lucrare înșelătoare, dar celui ce seamănă dreptate îi va veni o răsplată sigură.
A wickid man makith vnstable werk; but feithful mede is to hym, that sowith riytfulnesse.
19 Așa cum dreptatea tinde la viață, tot așa, cel ce urmărește răul îl urmărește pentru propria lui moarte.
Merci schal make redi lijf; and the suyng of yuels `schal make redi deth.
20 Cei ai unei inimi perverse sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei integri în căile lor sunt desfătarea lui.
A schrewid herte is abhomynable to the Lord; and his wille is in hem, that goen symply.
21 Deși sunt mână în mână, cei stricați nu vor fi nepedepsiți; dar sămânța celor drepți va fi eliberată.
Thouy hond be in the hond, an yuel man schal not be innocent; but the seed of iust men schal be sauyd.
22 Ca o bijuterie de aur în râtul unui porc, așa este o femeie frumoasă fără discernământ.
A goldun `sercle, ether ryng, in the `nose thrillis of a sowe, a womman fair and fool.
23 Dorința celor drepți nu este decât bună, dar așteptarea celor stricați este furie.
The desir of iust men is al good; abiding of wickid men is woodnesse.
24 Este unul care împrăștie și totuși are mai mult; și este cel care păstrează mai mult decât este potrivit, dar tinde la sărăcie.
Sum men departen her owne thingis, and ben maad richere; other men rauyschen thingis, that ben not hern, and ben euere in nedynesse.
25 Sufletul darnic va fi îngrășat, și cel ce adapă va fi și el adăpat.
A soule that blessith, schal be maad fat; and he that fillith, schal be fillid also.
26 Pe cel ce oprește grânele, pe acela îl va blestema poporul; dar binecuvântare va fi peste capul celui ce le vinde.
He that hidith wheete `in tyme, schal be cursid among the puplis; but blessyng schal come on the heed of silleris.
27 Cel ce caută stăruitor binele procură favoare, dar cel ce caută ticăloșie, aceasta va veni peste el.
Wel he risith eerli, that sekith good thingis; but he that is a serchere of yuels, schal be oppressid of tho.
28 Cel ce se încrede în bogățiile lui va cădea, dar cel drept va înverzi ca o ramură.
He that tristith in hise richessis, schal falle; but iust men schulen buriowne as a greene leef.
29 Cel ce își tulbură casa va moșteni vânt; și nebunul va fi servitor al celui înțelept în inimă.
He that disturblith his hows, schal haue wyndis in possessioun; and he that is a fool, schal serue a wijs man.
30 Rodul celui drept este un pom al vieții, și cel ce câștigă suflete este înțelept.
The fruyt of a riytful man is the tre of lijf; and he that takith soulis, is a wijs man.
31 Iată, cel drept va fi recompensat pe pământ; cu atât mai mult cel stricat și cel păcătos.
If a iust man receyueth in erthe, how miche more an vnfeithful man, and synnere.
