Proverbe 11
1 O balanță înșelătoare este urâciune pentru DOMNUL, dar o greutate întreagă este desfătarea lui.
Jehova Nyasaye ok mor gi rapim ma ok nikare, to rapim makare ema omorgo.
2 Când vine mândria, atunci vine rușinea; dar cu cei umili este înțelepciunea.
Ka sunga biro, eka wichkuot bende biro, to muolo biro kod rieko.
3 Integritatea celor drepți îi va călăuzi, dar perversitatea călcătorilor [de lege] îi va nimici.
Bidhruok mar joma kare telonegi, to joma ok jo-adiera kethore gi timbegi mag achach.
4 Averea nu folosește în ziua furiei, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Mwandu onge gi ohala e ndalo mar mirima, to tim makare reso ngʼato e tho.
5 Dreptatea celui desăvârșit îi va îndrepta calea, dar cel stricat va cădea prin propria lui stricăciune.
Tim makare mar joma kare maonge ketho loso yoregi moriere, to joricho podho nikech richogi.
6 Dreptatea celor integri îi va elibera, dar călcătorii [de lege] vor fi prinși în răutatea lor.
Tim makare mar joma kare resogi, to jogo ma ok jo-adiera imako gi gombogi maricho.
7 Când un om stricat moare, așteptarea lui va pieri; și speranța celor nedrepți piere.
Ka jaricho otho, to genone duto tho kode, gigo duto mane ogeno kuom tekone bedo nono.
8 Cel drept este eliberat din tulburare, iar în locul lui vine cel stricat.
Ngʼat makare ireso kuom chandruok, to chandruok biro mana ni jaricho.
9 Un fățarnic nimicește pe aproapele său cu gura sa, dar prin cunoaștere cei drepți vor fi eliberați.
Ngʼat ma ok ja-Nyasaye hinyo jabathe gi dhoge owuon, to rieko miyo ngʼat makare tony.
10 Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură, și când pier cei stricați, sunt strigăte.
Ka ngʼat makare mewo, dala maduongʼ bedo mamor, ka joricho otho, to nitie koko mar mor.
11 Prin binecuvântarea celor integri este înălțată cetatea, dar prin gura celor stricați este doborâtă.
Gweth mar joma kare kelo pak ne dala, to kuom dho joricho dala kethore.
12 Cel lipsit de înțelepciune disprețuiește pe aproapele său, dar un om al înțelegerii tace.
Ngʼat maonge gi rieko jaro jabathe, to ngʼat man-gi winjo rito lewe.
13 Un bârfitor dezvăluie taine, dar cel al unui duh credincios ascunde lucrul.
Kuoth ketho genruok, to ngʼat ma ja-ratiro rito wach malingʼ-lingʼ.
14 Unde nu este sfat, poporul cade; dar în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Oganda podho nimar onge puonj, to jongʼad rieko mangʼeny miyo loch mar adier bedo.
15 Cel care este garant pentru un străin, va suferi rău pentru aceasta; și cel ce urăște a fi garanție este în siguranță.
Ngʼat machungʼ e gowi ni ngʼat mokia biro hinyore adier, to ngʼat motamore chungʼ e gowi ni ngʼat mokia okonyore.
16 O femeie cu har păstrează onoarea, și cei puternici păstrează bogății.
Dhako ma chunye ngʼwon yudo luor, to ji ma kitgi richo yudo mana mwandu kende.
17 Omul milos face bine sufletului său, dar cel crud își tulbură propria sa carne.
Ngʼat mangʼwon yudo ohala mana ne en owuon, to ngʼat makwiny kelo chandruok ni en owuon.
18 Cel stricat lucrează o lucrare înșelătoare, dar celui ce seamănă dreptate îi va veni o răsplată sigură.
Jaricho yudo ohala mar miriambo, to ngʼat machwoyo gima kare kayo pok mar adiera.
19 Așa cum dreptatea tinde la viață, tot așa, cel ce urmărește răul îl urmărește pentru propria lui moarte.
Ngʼat man-gi tim makare kendo ma ja-adiera nobed mangima, to ngʼat maluwo richo dhiyo e thone.
20 Cei ai unei inimi perverse sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei integri în căile lor sunt desfătarea lui.
Jehova Nyasaye odagi jogo ma chunygi opongʼ gi richo, to omor gi jogo ma yoregi ler.
21 Deși sunt mână în mână, cei stricați nu vor fi nepedepsiți; dar sămânța celor drepți va fi eliberată.
Bed ka ingʼeyo ni jaricho ok notony ma ok okume, to jogo makare nobed thuolo.
22 Ca o bijuterie de aur în râtul unui porc, așa este o femeie frumoasă fără discernământ.
Mana ka tere mar dhahabu manie um anguro, e kaka dhako ma jaber maonge rieko chalo.
23 Dorința celor drepți nu este decât bună, dar așteptarea celor stricați este furie.
Dwaro mar joma kare gik mana e ber kende, to geno mar joricho gik mana e mirima.
24 Este unul care împrăștie și totuși are mai mult; și este cel care păstrează mai mult decât este potrivit, dar tinde la sărăcie.
Ngʼato achiel miyo ji ma ok odewo, to bende pod mwandu medorene moloyo, to ngʼat machielo kungo mokadhore, to ochopo mana e chan.
25 Sufletul darnic va fi îngrășat, și cel ce adapă va fi și el adăpat.
Ngʼat mangʼwon biro bedo gi mwandu; to ngʼat makweyo chuny ji ibiro kwe chunye bende.
26 Pe cel ce oprește grânele, pe acela îl va blestema poporul; dar binecuvântare va fi peste capul celui ce le vinde.
Ji kwongʼo ngʼat mapando cham, to gweth bedo ni ngʼatno moyie golo chambe mondo ji ongʼiew kuome.
27 Cel ce caută stăruitor binele procură favoare, dar cel ce caută ticăloșie, aceasta va veni peste el.
Ngʼat madwaro ber winjo maber, to kethruok biro ni ngʼatno madware.
28 Cel ce se încrede în bogățiile lui va cădea, dar cel drept va înverzi ca o ramură.
Ngʼatno mogeno kuom mwandune biro podho; to joma kare nodhi nyime mana ka oboke mangʼich.
29 Cel ce își tulbură casa va moșteni vânt; și nebunul va fi servitor al celui înțelept în inimă.
Ngʼatno makelo chandruok ni joge ok nonwangʼ gimoro, to ngʼat mofuwo nobed misumba ngʼat mariek.
30 Rodul celui drept este un pom al vieții, și cel ce câștigă suflete este înțelept.
Olemb joma kare en yadh ngima, to ngʼatno ma reso chunje riek.
31 Iată, cel drept va fi recompensat pe pământ; cu atât mai mult cel stricat și cel păcătos.
Ka joma kare yudo pokgi e piny, to joma ok oluoro Nyasaye gi joricho diyud mangʼeny maromo nadi!
