Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Zvirevo zvaSoromoni: Mwanakomana akachenjera anofadza baba vake, asi mwanakomana benzi anosuwisa mai vake.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Pfuma yakawanikwa zvakaipa haibatsiri chinhu, asi kururama kunorwira parufu.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Jehovha haatenderi akarurama kuti anzwe nzara, asi kupanga kwowakaipa anokusundira kure.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Maoko ane usimbe anoita kuti munhu ave murombo, asi maoko anoshingaira anopfumisa.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Anounganidza zvirimwa muzhizha, mwanakomana akachenjera, asi anorara munguva yokukohwa, mwanakomana anonyadzisa.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Maropafadzo ndiwo korona yomusoro woakarurama, asi kuita nechisimba kuzere mumuromo womunhu akaipa.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Kuyeukwa kwowakarurama kuchava chikomborero, asi zita rowakaipa richaora.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Akachenjera pamwoyo anogamuchira mirayiro, asi benzi rinotaura zvisina maturo richaparara.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Munhu akarurama anofamba akachengetedzeka, asi uyo anofamba nenzira dzakaminama achabatwa.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Uyo anochonya neziso roruvengo anouyisa kusuwa, asi benzi rinotaura zvisina maturo richaparara.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Muromo womunhu akarurama chitubu choupenyu, asi kuita nechisimba kuzere mumuromo womunhu akaipa.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Ruvengo runomutsa kupesana, asi rudo runofukidzira zvakaipa zvose.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Uchenjeri hunowanikwa pamiromo yavane njere, asi shamhu yakafanira musana wouyo asina njere.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Vanhu vakachenjera vanochengeta zivo, asi muromo webenzi unotsvaka kuparara.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Upfumi hwavakapfuma ndiro guta ravo rina masvingo, asi urombo ndiko kuparadzwa kwavarombo.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Mubayiro wavakarurama ndihwo upenyu, asi zvinowanikwa nowakaipa ndiko kurangwa.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Uyo anoteerera kurayira anoratidza nzira youpenyu, asi ani naani anozvidza kudzorwa anotsausa vamwe.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Uyo anovanza ruvengo rwake ane miromo inoreva nhema, uye ani naani anoparadzira guhwa ibenzi.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Kana mashoko ari mazhinji, chivi hachingashayikwi, asi uyo anodzora rurimi rwake akachenjera.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Rurimi rwakarurama isirivha yakaisvonaka, asi mwoyo wowakaipa haubatsiri chinhu.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Miromo yemunhu akarurama inosimbisa vazhinji, asi mapenzi anofa nokuda kwokushayiwa zivo.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Kuropafadza kwaJehovha kunowanisa upfumi, uye haawedzeri matambudziko kwahuri.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Benzi rinofadzwa nokuita zvakaipa, asi munhu anonzwisisa anofarira uchenjeri.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Zvinotyiwa nowakaipa ndizvo zvichaitika kwaari; zvinoshuviwa nowakarurama zvichapiwa kwaari.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Kana dutu rapfuura napo, vakaipa havazowanikwi, asi vakarurama vachamira vakasimba nokusingaperi.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Sevhiniga kumazino noutsi kumaziso, ndizvo zvakaita simbe kuna avo vachamutuma.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Kutya Jehovha kunowedzera mazuva kuupenyu, asi makore owakaipa achatapudzwa.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Tarisiro yowakarurama mufaro, asi tariro dzowakaipa dzichaparadzwa.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Nzira yaJehovha ndiyo utiziro hwavakarurama, asi ndiko kuparadzwa kwaavo vanoita zvakaipa.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Akarurama haangatongodzurwi, asi vakaipa havangarambi vari munyika.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Muromo womunhu akarurama unobudisa uchenjeri, asi rurimi rwakaipa ruchabviswa.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Miromo yomunhu akarurama inoziva zvakafanira, asi muromo womunhu akaipa, zvakaipa chete.
