Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Mudar je sin radost ocu svojemu, a lud je sin žalost materi svojoj.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Ne pomaže nepravedno blago, nego pravda izbavlja od smrti.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Ne da Gospod da gladuje duša pravednikova, a imanje bezbožnièko razmeæe.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Nemarna ruka osiromašava, a vrijedna ruka obogaæava.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Ko zbira u ljeto, sin je razuman; ko spava o žetvi, sin je sramotan.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Blagoslovi su nad glavom pravedniku, a usta bezbožnièka pokriva nasilje.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Spomen pravednikov ostaje blagosloven, a ime bezbožnièko truhne.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Ko je mudra srca, prima zapovijesti; a ko je ludijeh usana, pašæe.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Ko hodi bezazleno, hodi pouzdano; a ko je opak na putovima svojim, poznaæe se.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Ko namiguje okom, daje muku; i ko je ludijeh usana, pašæe.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Usta su pravednikova izvor životu, a usta bezbožnièka pokriva nasilje.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Mrzost zameæe svaðe, a ljubav prikriva sve prijestupe.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Na usnama razumnoga nalazi se mudrost, a za leða je bezumnoga batina.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Mudri sklanjaju znanje, a usta ludoga blizu su pogibli.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Bogatstvo je bogatima tvrd grad, siromaštvo je siromasima pogibao.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Rad je pravednikov na život, dobitak bezbožnikov na grijeh.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Ko prima nastavu, na putu je k životu; a ko odbacuje kar, luta.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Ko pokriva mržnju, lažljivih je usana; i ko iznosi sramotu, bezuman je.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
U mnogim rijeèima ne biva bez grijeha; ali ko zadržava usne svoje, razuman je.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Jezik je pravednikov srebro odabrano; srce bezbožnièko ne vrijedi ništa.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Usne pravednikove pasu mnoge, a bezumni umiru s bezumlja.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Blagoslov Gospodnji obogaæava a bez muke.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Bezumniku je šala èiniti zlo, a razuman èovjek drži se mudrosti.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Èega se boji bezbožnik, ono æe ga snaæi; a što pravednici žele, Bog æe im dati.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Kao što prolazi oluja, tako bezbožnika nestaje; a pravednik je na vjeèitom temelju.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Kakav je ocat zubima i dim oèima, taki je ljenivac onima koji ga šalju.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Strah Gospodnji dodaje dane, a bezbožnicima se godine prekraæuju.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Èekanje pravednijeh radost je, a nadanje bezbožnijeh propada.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Put je Gospodnji krjepost bezazlenomu, a strah onima koji èine bezakonje.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Pravednik se neæe nigda pokolebati, a bezbožnici neæe nastavati na zemlji.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Usta pravednikova iznose mudrost, a jezik opaki istrijebiæe se.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Usne pravednikove znaju što je milo, a bezbožnièka su usta opaèina.
