Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Ko nga whakatauki a Horomona. He tama whakaaro nui, ka koa te papa: tena he tama kuware, he utanga nui mo tona whaea.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Kahore he rawa o nga taonga o te kino: ma te tika ia te oranga ake i te mate.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
E kore a Ihowa e tuku i te wairua o te tangata tika kia hemokai: ka pana atu ia e ia te hiahia o te hunga kino.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
He rawakore te tukunga iho o te ringa ngehe: ma te ringa kakama ia ka hua te taonga.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
He kohi raumati ta tama ngakau mahara: he whakama ia te rawa a tama moe ngahuru.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
He manaaki kei te tumuaki o te tangata tika: he arita ia kei te waha o te tangata kino, taupoki ai.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Ka manaakitia te maharatanga ki te tangata tika; ka pirau ia te ingoa o te hunga kino.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
He ngakau whakaaro, ka tahuritia te whakahau: he ngutu wairangi, ka hinga.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Ko te tangata haere tika, e haere ora ana: ko te tangata parori ke ona ara, ka mohiotia ia.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Ma te whakakini o te kanohi ka puta ai te pouri: ko te ngutu wairangi ia, ka hinga.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
He puna ora te mangai o te tangata tika; tena ko te mangai o te hunga kino, ka taupokina tera e te mahi nanakia.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Ko to te mauahara he whakaoho i nga totohe; ko te aroha he hipoki i nga he katoa.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
E kitea te whakaaro nui ki nga ngutu o te tangata matau; ko te rakau ia te mea mo te tuara o te ngakaukore.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Rongoa ai te hunga whakaaro nui i te matauranga: he whakangaromanga ia kei te hori tonu, te mangai o te wairangi.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Ko ona rawa te pa kaha o te tangata taonga: tena ko te hunga kore taonga, hei whakangaromanga to ratou rawakore.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Ko te mahi a te tangata tika e ahu ana ki te ora: ko nga hua o te kino ki te hara.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Kei te ara ki te ora te tangata e pupuri ana i te kupu ako; ko te tangata ia e kore e pai kia riria tona he, ka kotiti ke.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Ko te tangata e huna ana i te mauahara he ngutu teka: a he kuware te tangata e whakapuaki ana i te ngautuara.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
E kore nga kupu maha e hapa i te kino; he mahara nui ia te tangata he ngutu kokopi nei ona.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
He hiriwa pai rawa te arero o te tangata tika; ko te ngakau o te hunga kino, he hauwarea rawa.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
He tokomaha e whangaia ana e nga ngutu o te tangata tika; ka mate ia te hunga kuware, he kore no te ngakau mahara.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Ka hua te taonga i ta Ihowa manaaki: kahore hoki e kinakitia e ia ki te pouri.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Hei takaro ma te wairangi te mahi he; ma te tangata matau ia ko te whakaaro nui.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Ko ta te tangata kino i wehi ai ka tae ano ki a ia; a, ko ta te hunga tika i hiahia ai, ka homai.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Pahure rawa ake te tukauati kua kore te hunga kino: tena ko te tangata tika he turanga pumau tera.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
He winika ki nga niho, he paowa ki nga kanohi: koia ano te mangere ki ona kaiunga.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Ko te wehi ki a Ihowa e whakaroa ana i nga ra: ka whakapotoa mai ia nga tau o te hunga kino.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Tumanako atu te hunga tika, koa iho; tumanako atu te hunga kino, ngaro iho.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
He kaha mo te tangata tika ta Ihowa ara; he whakangaromanga ia mo nga kaimahi i te kino.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
E kore te tangata tika e whakangaueuetia a ake ake; e kore ia e nohoia e te hunga kino te whenua.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Ko te mangai o te tangata tika hua ana te whakaaro nui; ka tapahia ia te arero whanoke.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
E mohio ana nga ngutu o te tangata tika ki nga mea ka manakohia; he whanoke ia e whakapuakina ana e te mangai o te hunga kino.
