< Proverbe 10 >
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Pa inge soakas lal Solomon: Sie wen lalmwetmet el akinsewowoye papa tumal. Sie wen lalfon el mwe toasr nu sin nina kial.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Mwe kasrup ma kom eis ke inkanek koluk, wangin ma wo ac tuku kac, a moul suwohs ku in molela moul lom.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
LEUM GOD El ac fah tia lela mwet wo in masrinsral, a El ac taran tuh mwet koluk in tia eis ma elos lungse.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Alsrangesr ac oru kom in sukasrup, a alken in orekma ac oru kom in kasrup.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Sie mwet etu nunak el kosrani fukun ima lal ke pacl fal — sie mwe mwekin in motul ke pacl in kosrani.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Sie mwet wo ac eis mwe insewowo, a kas lun sie mwet koluk okanla elah sulallal oan in el.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Mwet wo uh esamyuk oana sie mwe insewowo, a mwet koluk fah sa in mulkinyukla.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Mwet etu nunak elos engan in eis kas in kasru. Mwet kaskas lalfon fah kunausyukla.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Mwet moul suwohs uh fah misla ac okak, a mwet sesuwos ac fah sruhu.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
El su okanla ma pwaye ac ku in pwanang lokoalok, a el su pulaik in kai ke orekma tafongla, ac orala misla.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Kas lun sie mwet wo oana sie unon in moul, a kas lun sie mwet koluk okanla elah sulallal oan in el.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Srunga uh purakak lokoalok, a lungse fah nunak munas ke ma tafongla nukewa.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Kas lun mwet lalmwetmet oasr kalmac, a mwet lalfon uh enenu in kalyeiyuk.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Mwet lalmwetmet uh kena akyokye etauk lalos, a kas lusrongten lun mwet lalfon ac pwanma lokoalok.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Kasrup uh ma karinginyen mwet kasrup; a sukasrup uh kunausla mwet sukasrup.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Lacnen orekma wo pa moul; a ma koluk uh mwe na akyokye ma koluk.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Mwet su porongo kas in kai ac fah moul, a elos su tia ku in fahkak lah oasr tafongla lalos, mwe sensen nu selos.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Mwet se su okanla srunga lal uh, el sie mwet kikiap. El su srumunelik kas in lesrik, el sie mwet lalfon.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Kom fin kaskas pusla, ac ku in pwanang kom orala ma koluk. Kom fin lalmwetmet, na kom mislana.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Kas lun sie mwet wo oana silver nasnas, a nunak lun sie mwet koluk wanginna sripa.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Kaskas lun sie mwet wo ac akwoye moul lun mwet puspis, a lalfon lom ku in unikom sifacna.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Mwe akinsewowo sin LEUM GOD pa oru kom in kasrup. Orekma upa tia ku in akyokye kasrup lom.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Ma lalfon se pa in oru ma koluk. Mwet oasr etauk yoro elos engankin lalmwetmet.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Ac itukyang nu sin mwet suwoswos ma elos kena kac, a mwet koluk uh ac sun ma elos arulana sangeng kac.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Ke paka uh tuku, mwet koluk uh ac ukukla, a mwet wo uh muta okak in pacl nukewa.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Nimet eis sie mwet alsrangesr in orekma lom. El ac oana vinegar nu ke wihsum, ku kulasr nu ke atronmotom.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Akfulatye LEUM GOD na ac fah loes moul lom, a moul lun mwet koluk ac akfototoyeyuk.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Finsrak lun mwet wo uh pa mwe insewowo; a mwet koluk uh wangin ma elos ac finsrak nu kac.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
LEUM GOD El loango mwet suwoswos, a El kunauselosla su orekma koluk.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Mwet suwoswos fah muta okak pacl nukewa, a mwet koluk uh fah tia ku in mutana fin acn uh.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Mwet suwoswos elos fahk kas lalmwetmet, a loh ma fahk ma koluk fah tulokinyuki.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Mwet suwoswos elos etu in fahk kas kulang; a mwet koluk uh fahk kas in aktoasrye mwet pacl nukewa.