Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Pwovèb a Salomon yo. Yon fis ki saj fè papa li kontan, men yon fis ki plen ak foli se yon gwo doulè pou manman l.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Richès ranmase pa mechanste pa reyisi, men ladwati delivre soti nan lanmò.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
SENYÈ a p ap kite moun ladwati yo grangou, men l ap rejte lanvi mechan an.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Malere se sila ki travay ak men lach; men lamen moun dilijan an, anrichi.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Sila ki fè rekòlt nan gran sezon an a, se yon fis ki aji ak sajès; men sila ki dòmi nan lè rekòlt la, fè gwo wont.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Benediksyon se sou tèt a moun dwat la; men bouch mechan an kache vyolans.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Memwa a moun dwat la beni; men non mechan an vin pouri.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Saj nan kè yo va resevwa lòd chèf la; men yon moun fou ki pale anpil ap pèdi.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Sila ki mache ak entegrite a, mache an sekirite; men sila ki fè wout kwochi a va vin dekouvri.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Sila ki bat zye a, koze pwoblèm, e moun fou a ki pale anpil, fè dega.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Bouch a moun dwat se yon fontèn dlo lavi, men bouch a mechan an kache vyolans.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Rayisman pwovoke konfli; men lanmou kouvri tout fot.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Sou lèv a moun ki konn disène, nou twouve sajès; men gen baton pou do a sila ki manke konprann nan.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Moun saj yo ranmase konesans; men ak bouch moun fou a, destriksyon an toupre.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Byen a moun rich se yon sitadèl pou li. Sa ki detwi malere a se mizè.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Salè a moun dwat se lavi; revni a mechan an se pinisyon.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Sila ki swiv enstriksyon an, sou wout lavi; men sila ki pa tande repwòch la vin egare nèt.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Sila ki kache rayisman an gen lèv k ap bay manti; e sila ki gaye difamasyon an se yon moun fou.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Lè gen anpil pawòl, transgresyon pa kab evite; men sila ki frennen lèv li gen sajès.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Lang a moun dwat yo se tankou ajan pi chwazi a; men kè a mechan an vo piti.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Lèv a moun dwat yo fè anpil moun manje; men moun fou yo mouri akoz mank bon konprann.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Benediksyon SENYÈ a fè moun rich; konsa li pa mele ak chagren.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Fè mal se tankou fè spò pou moun san konprann nan; e se konsa sajès la ye pou moun entèlijan an.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Sa ke mechan an pè a, ap rive sou li; men sa ke moun dwat la vle, va vin reyisi.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Lè toubiyon an fin pase, mechan an vin disparèt; men moun dwat la gen yon fondasyon etènèl.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Tankou vinèg anba dan ak lafimen nan zye; se konsa parese a ye pou sila ki voye li yo.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Lakrent SENYÈ a pwolonje lavi; men lane mechan yo va kout.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Lespwa a moun dwat la se kè kontan; men entansyon mechan an va peri.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Chemen Bondye a se yon sitadèl pou moun dwat yo; men destriksyon nèt pou tout ouvriye inikite yo.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Moun ladwati a p ap janm souke; men mechan yo p ap demere nan peyi a.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Bouch a moun dwat la koule ak sajès; men lang pèvès la vin koupe.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Lèv a moun dwat yo fè parèt sa ki bon; men bouch a mechan an, sa ki pèvèti.
