Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Mwana mũũgĩ atũmaga ithe akene, no mwana mũkĩĩgu atũũragia nyina na kĩeha.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Mĩthiithũ yumanĩte na ungumania ndĩrĩ kĩguni, no ũthingu ũkũũraga mũndũ kuuma kũrĩ gĩkuũ.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Jehova ndarekagĩrĩria mũndũ mũthingu ahũte, no nĩamarigagĩrĩria merirĩria ma mũndũ mwaganu.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Moko ma kĩgũũta matũmaga mũndũ athĩĩne, no moko ma mũndũ ũrĩ kĩyo marehaga ũtonga.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Ũrĩa ũcookanagĩrĩria irio hĩndĩ ya riũa nĩ mwana mũũgĩ, no ũrĩa ũkomaga hĩndĩ ya magetha nĩ mwana wa kũrehe thoni.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Mũtwe wa mũndũ mũthingu ũikaraga ũhumbĩrĩtwo nĩ irathimo, no kanua ka mũndũ mwaganu kaiyũraga ngũĩ.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Kĩririkano kĩa mũndũ mũthingu gĩgatuĩka kĩrathimo, no rĩĩtwa rĩa mũndũ mwaganu nĩrĩkabutha.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Mũndũ ũrĩa ũrĩ na ũũgĩ wa ngoro nĩetĩkagĩra mawatho, no mũndũ wa kũhũhũtĩka nĩakanangĩka.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Mũndũ wa mĩthiĩre mĩrũngĩrĩru athiiaga ategwĩtigĩra ũgwati, no mũndũ ũrĩa ũrĩ mĩthiĩre mĩogomu nĩakamenyeka.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Mũndũ ũrĩa uunagĩra ũngĩ riitho na rũnano nĩarehage kĩeha, na mwaria mũkĩĩgu nĩakanangĩka.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Kanua ka mũndũ mũthingu nĩ gĩthima kĩa muoyo, no kanua ka mũndũ mwaganu kaiyũraga ngũĩ.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Rũmena rũrehaga nyamũkano, no wendani ũhumbagĩra ũũru wothe.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Ũũgĩ ũkoragwo mĩromo-inĩ ya mũndũ ũrĩa mũkũũrani maũndũ, no mũndũ ũrĩa ũtooĩ gũkũũrana maũndũ aagĩrĩirwo nĩ rũthanju ciande-inĩ ciake.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Andũ oogĩ meigagĩra ũmenyo, no kanua ga kĩrimũ keĩtagĩria mwanangĩko.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Indo cia itonga nĩ gĩtũũro kĩao kĩirigĩre na hinya, no ũkĩa nĩguo mwanangĩko wa andũ arĩa athĩĩni.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Mũcaara wa andũ arĩa athingu ũmarehagĩra muoyo, no indo iria cionagwo nĩ andũ arĩa aaganu imarehagĩra iherithia.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Mũndũ ũrĩa ũiguaga agĩtaarwo arĩ njĩra-inĩ ya muoyo, no mũndũ ũrĩa ũregaga kũrũithio-rĩ, nĩahĩtithagia andũ arĩa angĩ.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Mũndũ ũrĩa ũhithaga rũmena rwake aaragia na mĩromo ya maheeni, na ũrĩa wothe ũcambanagia nĩ mũndũ mũkĩĩgu.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Rĩrĩa ciugo ciaingĩha mehia matiagaga, no mũndũ ũrĩa ũkiraga nĩ mũũgĩ.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Rũrĩmĩ rwa mũndũ mũthingu nĩ betha njega, no ngoro ya mũndũ mwaganu ndĩrĩ bata.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Mĩromo ya arĩa athingu ĩhũnagia andũ aingĩ, no andũ akĩĩgu makuaga nĩ kwaga gũkũũrana maũndũ.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Kĩrathimo kĩa Jehova nĩkĩo kĩrehaga ũtonga, na ndarĩ kĩeha onganagĩrĩria nakĩo.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Mũndũ mũkĩĩgu akenagĩra mĩtugo mĩũru, no mũndũ ũrĩ na ũtaũku akenagĩra ũũgĩ.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Kĩrĩa mũndũ mwaganu etigagĩra nĩkĩo gĩkaamũkora, na kĩrĩa mũndũ mũthingu eriragĩria nĩkĩo akaaheo.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Kĩhuhũkanio kĩahĩtũka andũ arĩa aaganu maticookaga kuoneka, no andũ arĩa athingu mehaandaga wega nginya tene.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Ta ũrĩa thiki ĩgagatagĩra magego, na ndogo ĩkarũrĩra maitho-rĩ, noguo kĩgũũta kĩhaana kũrĩ arĩa magĩtũmaga.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Gwĩtigĩra Jehova-rĩ, kuongagĩrĩra mũndũ matukũ ma gũtũũra muoyo, no mĩaka ya mũndũ mwaganu nĩkũnyiihio ĩnyiihagio.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Itanya rĩa mũndũ mũthingu nĩ gĩkeno, no kĩĩrĩgĩrĩro kĩa mũndũ mwaganu no gĩa tũhũ.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Njĩra ya Jehova nĩ rĩũrĩro rĩa andũ arĩa athingu, no nĩ mwanangĩko harĩ arĩa mekaga ũũru.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Mũndũ ũrĩa mũthingu ndarĩ hĩndĩ akaamunywo, no ũrĩa mwaganu ndagatũũra thĩinĩ wa bũrũri.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Kanua ka mũndũ ũrĩa mũthingu karehaga ũũgĩ, no rũrĩmĩ rwa ũtũrĩka nĩrũkaniinwo.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Mĩromo ya mũndũ mũthingu nĩyũũĩ kwaria ndeto iria ciagĩrĩire, no kanua ka ũrĩa mwaganu kaaragia o rũtũrĩko.
