Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Ngeche mag Solomon: Wuowi mariek kelo mor ni wuon mare, to wuowi mofuwo miyo min mare chuny lit.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Mwandu moyudi e yo marach onge gi ohala; to tim makare reso ji e tho.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Jehova Nyasaye ok we ngʼat makare obed gi kech, to oketho gombo mar joricho.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Lwedo manyap miyo ngʼato bedo jachan, to lwedo ma jakinda kelo mwandu.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Ngʼat makayo cham e kinde oro en wuowi mariek, to ngʼat ma nindo kinde keyo en wuowi makwodo wich.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Gweth sidho kondo mar loch ewi ngʼat makare, to timbe mahundu opongʼ e dho ngʼat marach.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Paro miparogo ngʼat makare nobed gweth, to nying ngʼat marach nolal.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Ngʼat mariek e chunye rwako chike, to ngʼat mofuwo ma wachne ngʼeny dhi e kethruok.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Ngʼat mobidhore wuotho kaonge luoro, to ngʼatno maluwo yore mobam ibiro yudo mapiyo.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Ngʼat madiemo wangʼe giwuond kelo kuyo, to ngʼat mofuwo ma wachne ngʼeny dhi e kethruok.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Dho ngʼat makare en soko mar ngima, to timbe mahundu opongʼo dho ngʼat marach.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Sigu kelo miero, to hera umo maricho duto.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Rieko iyudo e dho jogo mongʼeyo tiend wach, to luth en mar ngʼe ngʼatno maonge gi rieko mar ngʼado bura.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Joma riek okano ngʼeyo, to dho joma ofuwo kelo kethruok.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Mwandu mar jomoko e ohinga mochiel motegno ma gigengʼorego, to dhier e kethruok mar jochan.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Pok joma kare kelonegi ngima, to mwandu ma joricho yudo kelonegi kum.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Ngʼat mawinjo weche mirieyego wuotho e yo madhiyo e ngima, to ngʼat motamore kethone tero ji mamoko e yor lal.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Ngʼatno mapando sigu manie chunye, dhoge nigi miriambo, to ngʼatno ma jakwoth ofuwo.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Ka weche ngʼeny, to richo ok nyal bare ma ok obetie, to ngʼat marito lewe oriek.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Lew ngʼat makare en fedha mowal, to chuny ngʼat marach nigi ohala matin.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Dho ngʼat makare konyo ji mangʼeny, to ngʼat mofuwo tho nikech rem mar ngʼeyo ngʼado bura.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Gweth mar Jehova Nyasaye kelo mwandu, kendo ok omed chandruok kuome.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Ngʼat mofuwo yudo mor e timbe maricho, to ngʼat man-gi winjo bedo mamor kuom rieko.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Gima ngʼat marach oluoro biro loye; to gima ngʼat makare dwaro ibiro miye.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Ka auka mager ofuto, to joricho otieko; to joma kare chungo motegno nyaka chiengʼ.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Mana kaka kong awayo machamo lak kendo ka iro malungo wenge, e kaka jasamuoyo ni jogo moore.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Luoro Jehova Nyasaye miyo idak amingʼa, to higni mar ngʼat marach ingʼado bedo machwok.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Geno mar joma kare en mor, to geno mar joricho nolal nono.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Yor Jehova Nyasaye e kar pondo ni joma kare, to en kethruok ni jogo matimo richo.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Joma kare ok nopudh ngangʼ, to joricho ok nodongʼ e piny.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Dho joma kare kelo rieko, to lep mar richo nongʼad oko.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Lew joma kare ongʼeyo gima owinjore, to dho joricho wacho mana gik mochido.
