< Proverbe 10 >

1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Solomon ak awicyih taw: capa ak cyi ing pa ak kaw zeel sak nawh, capa ak qaw ing nu ak kaw seet sak hy.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Amak thyymna khawhtheem huh ing phu am ta nawh, dyyngnaak ingtaw thihnaak awhkawng hul hy.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Thlakdyng ce Bawipa ing buh am lum sak nawh, amak dyng thlang ang sytnaak ce plaltham sak kaw.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Thakdam kut ing thlang khawdeng sak nawh, thlangmeet kut ing thlang boei sak hy.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Cangah huiawh aawk ai ak cun ak thlang taw capa ak cyina awm nawh, cangah huiawh ak ip dutdut ak thlang taw thangseet ak pe capa ni.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Thlakdyng a luawh zoseennaak awm nawh, thlakche am khaaawh boeseetnaak ing bee hy.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Thlakdyng siimnaak taw zoseennaakna awm nawh, thlakche ming taw tlawihzip kaw.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Thlakcyi ingtaw ak kawlung ing awipek khqi ce do nawh, thlakqaw ingtaw plamtham sak hy.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Dyng nawh ak thyy lamawh ak cet thlang taw a lam cet dyng nawh, cehlai, lam ak kaawiawh ak cet thlang taw pholang ngai kaw.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Mik ingawh ak mikhqihkhqi ing seetnaak pha sak nawh, thlakqaw awihpungkhqi ing tlu kawm uh.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Thlakdyng am laaiawh hqingnaak tui lawng nawh, cehlai thlakche am khaaawh amak leek them ing bee hy.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Sawhnaak ing kqeengnaak pha sak nawh, lungnaak ingtaw seetnaak boeih ce hlipdah khoep hy.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Ak che ak leek ak hqimhqaa thai am khaaawh cyihnaak ce dang nawh; cehlai ak che ak leek amak hqimhqaa thai am tingawh cumcik awm hy.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Thlakcyikhqi ing cyihnaak ce cun nawh; thlakqaw am khaa ing thihnaak zoe sak hy.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Mangpa a khawhkham taw a khawkkhui chungnaak vawng na awm hy, cehlai khawdengnaak taw ak khawdeng khqi hamna patangnaak na awm hy.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Thlakdyng a bibi phu ing hqingnaak pha sak nawh, amak dyng thlang ingtaw toelthamnaak pha sak hy.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Toelthamnaak awi ak ngai ing hqingnaak lamawh cet nawh, toelthamnaak awi amak ngai ingtaw lam hang hy.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Thlang sawhnaak ak thuhphah ing thailatnaak ak awi kqawnnaak hui toen nawh thlang lakawh thlang ak theet thlang taw thlakqaw ni.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Awi a doem naak awh hqo tho nawh, ak awi ak cyyp ak thlang taw thakcyi ni.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Thlakdyng ak awi taw ak tlo soeih ngun ing myih nawh, thlakche ak kawlung taw huham amak taa ing myih hy.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Thlakdyng a hui am lai ing thlang khawzah cawmcah nawh, thlakqaw ingtaw simthainaak khawdeng nawh thi hy.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Bawipa a zoseennaak ing boeimang sak nawh, patangnaak am tawmsap hy.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Thlakqaw ingtaw theem amak leek sainaak awh awmhly nawh, thlakcyi ingtaw cyihnaak awh awmhly hy.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Thlakqaw taw kqihnaak ing zawlkhoep kawm saw, thlankdyng taw ang syt boeih pekna awm kaw.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Amak dyng thlang khqi taw khawhlii ing zaawn khqi saw qeeng boeih kawm uh. Thlakdyng taw kumqui ak cak lungnu amyihna dyi poepa kaw.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Thlang thakdam taw haa ak zaa sak misur tui ak thui ingkaw mik ak thiip sak maikhu amyihna, ak tyi khqi hamna awm kaw.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Bawipa kqihchahnaak ing khawkum sang sak kawm saw, cehlai thlang amak leek khqi khawkum taw tawi sakna awm kaw.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Thlakdyngkhqi a ngaih-uunaak taw awmhlynaak na awm nawh, amak dyng thlangkhqi ang ngaih-uunaak taw a hqawngna coeng kaw.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Bawipa a lampyi taw thlakdyngkhqi ham thukzingnaak na awm nawh, theem amak leek ak saikhqi ham taw thihnaak ni.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
thlakdyngkhqi taw thoengna am awm kawm usaw, amak dyng thlangkhqi taw khawmdek awh am khawsa kawm uh.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Thlakdyng am khak khui awhkawng cyihnaak thoeng law nawh, amak leek theem ak saikhqi am lai taw qeet pekna awm kaw.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Thlakdyngkhqi am khaaawh ai kawi cawn nawh, khawsak amak leek am khaaawh amak leek them doeng cawn poepa hy.

< Proverbe 10 >