Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Solomon palunghahaih lok loe hae tiah oh; palungha caa mah loe ampa to poeknawmsak, kamthu ih caa mah loe amno to palungsetsak.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Amsoem ai ah hak ih hmuen loe atho om ai, toe toenghaih mah loe duekhaih thung hoiah pahlong.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Katoeng kami loe zok amthlam moe, duek hanah Angraeng mah asaeng ai; toe kahoih ai kami ih hmuenmae loe amrosak.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Thasae ban mah anih to amtangsak, thahoih ban mah loe anih to angraengsak.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Nipui tueah caaknaek patung kami loe palungha capa ah oh, cang aah tue ah iip kami loe azathaih paek capa ah oh.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Katoeng kami ih lu ah loe tahamhoihaih to oh; toe kahoih ai kami ih pakha loe athii palonghaih hoiah koi.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Katoeng kaminawk loe pahnet thai ai pongah tahamhoih o; toe kasae kami ih ahmin loe qong tih.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Palungha palungthin mah loe lokpaekhaih to pazui; toe lok angaek thaih kamthu loe amro tih.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Toenghaih loklam ah caeh kami loe ngancuem tih; toe lam amkhraeng kami loe a poekhaih to amtueng tih.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Uthaih mik pakhriphaih mah kami to raihaih paek, lok angaek thaih kamthu loe amro tih.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Katoeng kami ih pakha loe hinghaih tuipuek ah oh, toe kasae kami ih pakha loe kahoih ai hmuen hoiah koi.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Hnukmahaih mah misa angcoengsak, toe amlunghaih mah loe zaehaih boih to khuk.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Panoekhaih tawn kami ih pahni ah palunghahaih to amtueng, toe panoekhaih tawn ai kami ih kaengah loe quiboeng to oh.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Palungha kami loe palunghaih to patungh, toe amthu kami ih pakha loe amro han zoi daek.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Angraeng ih tacong loe kacak angmah ih vangpui ah oh; toe amtang kami amtanghaih loe angmah amrohaih ah oh.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Katoeng kami toksakhaih atho loe hinghaih ah oh, toe kahoih ai kami ih thingthai mah loe zaehaih to tacawtsak.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Thuitaekhaih lok tahngai kami loe hinghaih loklam ah caeh; toe thuitaekhaih lok aek kami loe loklam amkhraeng.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Lok amlaihaih mah hnukmahaih to amtueng ai ah ohsak, minawk kasae thui kami loe kamthu ah ni oh.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Kapop ah lokthuih naah thuih pazaehaih to oh; toe palungha kami loe pahni to ciip.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Palungha kami ih palai loe qoih ih sumkanglung baktiah oh; toe kahoih ai kami ih palungthin loe atho om ai.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Katoeng kami ih pahni mah kami paroeai pacah; toe kamthu loe panoekhaih tawn ai pongah duek.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Angraeng tahamhoihaih mah angraenghaih to ohsak, to angraenghaih ah loe palungsethaih om ai.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Kamthu loe kahoih ai hmuen nuiah anghoe, toe palungha kami loe panoekhaih tawnh.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Kahoih ai kami nuiah zithaih to pha tih; toe katoeng kami koehhaih loe akoepsak tih.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Kahoih ai kaminawk loe, kamhae takhi baktiah laemh o; toe katoeng kaminawk loe dungzan kacak ahmuen ah oh.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Kathaw tui mah haa kinsak moe, hmaikhue mah mik amcapsak baktih toengah, thasae kami doeh anih patoeh kami hanah to tiah oh.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Angraeng zithaih mah hinglung sawksak; toe kasae kaminawk loe saning duem tih.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Anghoehaih loe katoeng kaminawk oephaih ah oh; toe kasae kaminawk oephaih loe anghmaa tih.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Angraeng ih loklam loe katoeng kaminawk hanah thacakhaih ah oh; toe kahoih ai hmuen sah kaminawk han loe amrohaih ah oh.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Katoeng kami loe natuek naah doeh angthui mak ai; toe kasae kami loe long nuiah kacakah khosah thai mak ai.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Katoeng kami ih pakha thung hoiah palunghahaih to tacawt; toe kangkoih ah lokthui kami ih palai loe aat pae pat tih.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Katoeng kami ih palai loe tapom thaikoi ah kaom hmuen to panoek; toe kasae kami ih pakha loe kangkoih ah lok apaeh.
