Proverbe 10
1 Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
Miyambo ya Solomoni: Mwana wanzeru amakondweretsa abambo ake, koma mwana wopusa amamvetsa amayi ake chisoni.
2 Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
Chuma chochipeza mwachinyengo sichipindulitsa, koma chilungamo chimapulumutsa ku imfa.
3 DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
Yehova salola kuti munthu wolungama azikhala ndi njala; koma amalepheretsa zokhumba za anthu oyipa.
4 Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
Wochita zinthu mwaulesi amasauka, koma wogwira ntchito mwakhama amalemera.
5 Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
Amene amakolola nthawi yachilimwe ndi mwana wanzeru, koma amene amangogona nthawi yokolola ndi mwana wochititsa manyazi.
6 Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
Madalitso amakhala pa mutu wa munthu wolungama, koma pakamwa pa munthu woyipa pamaphimba chiwawa.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
Munthu wolungama anzake adzamukumbukira ngati mdalitso, koma dzina la munthu woyipa lidzayiwalika.
8 Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
Munthu wa mtima wanzeru amasamala malamulo, koma chitsiru chomangolongolola chidzawonongeka.
9 Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
Munthu woyenda mwangwiro amayenda mosatekeseka; koma amene amayenda njira yokhotakhota adzadziwika.
10 Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
Aliyense wotsinzinira maso mwachinyengo amabweretsa mavuto, koma wodzudzula chitsiru molimba mtima amabweretsa mtendere.
11 Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
Pakamwa pa munthu wolungama ndi kasupe wamoyo, koma pakamwa pa munthu woyipa pamabisa chiwawa.
12 Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
Udani umawutsa mikangano, koma chikondi chimaphimba zolakwa zonse.
13 În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
Nzeru imapezeka pa milomo ya munthu wozindikira zinthu, koma pa msana pa munthu wopanda nzeru sipachoka chikwapu.
14 Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
Anzeru amasunga chidziwitso koma pakamwa pa chitsiru pamatulutsa zowononga.
15 Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
Chuma cha munthu wolemera ndiye chitetezo chake; koma umphawi ndiye chiwonongeko cha osauka.
16 Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
Moyo ndiye malipiro a munthu wolungama, koma phindu la anthu oyipa ndi uchimo ndi imfa.
17 Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
Wosamalira malangizo amayenda mʼnjira ya moyo, koma wonyoza chidzudzulo amasochera.
18 Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
Amene amabisa chidani chake ndi munthu wonama, ndipo amene amafalitsa miseche ndi chitsiru.
19 În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
Mawu akachuluka zolakwa sizisowa, koma amene amasunga pakamwa pake ndi wanzeru.
20 Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
Mawu a munthu wolungama ali ngati siliva wabwino kwambiri, koma mtima wa munthu woyipa ndi wopanda phindu.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
Milomo ya anthu olungama imalimbikitsa ambiri; koma chitsiru chimafa chifukwa chosowa nzeru.
22 Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
Mdalitso wa Yehova ndiwo umabweretsa chuma, ntchito za munthu siziwonjezerapo kanthu.
23 Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
Kwa chitsiru kuchita zinthu zoyipa ndiye chinthu chomusangalatsa, koma kwa munthu womvetsa bwino zinthu nzeru ndiyo imamusangalatsa.
24 Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
Chimene munthu woyipa amachiopa chidzamuchitikira; chimene munthu wolungama amachilakalaka adzachipeza.
25 Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
Pamene namondwe wawomba, anthu oyipa amachotsedwa, koma anthu olungama amakhazikika mpaka muyaya.
26 Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
Momwe amakhalira vinyo wosasa mʼkamwa ndi momwe umakhalira utsi mʼmaso, ndi momwenso amakhalira munthu waulesi kwa amene amutuma.
27 Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
Kuopa Yehova kumatalikitsa moyo; koma zaka za anthu oyipa zidzafupikitsidwa.
28 Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
Chiyembekezo cha olungama chimapatsa chimwemwe, koma chiyembekezo cha anthu ochimwa chidzafera mʼmazira.
29 Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
Njira za Yehova ndi linga loteteza anthu ochita zabwino, koma wochita zoyipa adzawonongeka.
30 Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
Munthu wolungama sadzachotsedwa, pamalo pake koma oyipa sadzakhazikika pa dziko.
31 Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
Pakamwa pa munthu wolungama pamatulutsa za nzeru, koma lilime lokhota lidzadulidwa.
32 Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
Milomo ya anthu olungama imadziwa zoyenera kuyankhula, koma pakamwa pa anthu ochimwa pamatulutsa zokhota zokhazokha.
