< Proverbe 1 >
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
При́повісті Соломона, сина Давидового, царя Ізраїлевого, —
2 Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
щоб пізна́ти премудрість і карність, щоб зрозуміти розсу́дні слова́,
3 Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
щоб прийняти напоу́млення мудрости, праведности, і пра́ва й простоти,
4 Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
щоб мудрости дати простоду́шним, юнако́ві — пізна́ння й розва́жність.
5 Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
Хай послухає мудрий — і примно́жить науку, а розумний здобу́де хай мудрих думо́к,
6 Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
щоб пізнати ту при́повість та загадко́ве говорення, слова мудреці́в та їхні за́гадки.
7 Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
Страх Господній — початок прему́дрости, — нерозумні пого́рджують мудрістю та напу́чуванням.
8 Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Послухай, мій сину, напу́чення батька свого́, і не відкидай науки матері своєї, —
9 Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
вони бо хороший вінок для твоєї голови, і прикра́са на шию твою.
10 Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
Мій сину, як грішники будуть тебе намовляти, — то з ними не згоджуйся ти!
11 Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
Якщо скажуть вони: „Ходи з нами, чатуймо на кров, безпричи́нно засядьмо на неповинного,
12 Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol )
живих поковтаймо ми їх, як шео́л, та здорових, як тих, які сходять до гро́бу! (Sheol )
13 Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
Ми зна́йдемо всіляке багатство цінне́, перепо́внимо здо́биччю наші хати́.
14 Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
Жеребо́к свій ти кинеш із нами, — буде са́ква одна для всіх нас“, —
15 Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
сину мій, — не ходи ти доро́гою з ними, спини́ но́гу свою від їхньої сте́жки,
16 Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
бо біжать їхні но́ги на зло, і поспішають, щоб кров проливати!
17 Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
Бож нада́рмо поставлена сі́тка на о́чах усього крила́того:
18 Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
то вони на кров власну чату́ють, засідають на душу свою!
19 Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
Такі то доро́ги усіх, хто за́здрий чужого добра: воно́ бере душу свого власника́!
20 Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
Кличе мудрість на вулиці, на пло́щах свій голос дає,
21 Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
на шумли́вих місцях проповідує, у місті при входах до брам вона каже слова́ свої:
22 Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
„Доки ви, нерозумні, глупо́ту любитимете? Аж доки насмі́шники будуть кохатись собі в глузува́нні, а безглу́зді нена́видіти будуть знания́?
23 Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
Зверніться но ви до карта́ння мого́, — ось я виллю вам духа свого, сповіщу́ вам слова свої!
24 Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
Бо кликала я, та відмовились ви, простягла́ була руку свою, та ніхто не прислу́хувався!
25 Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
І всю раду мою ви відкинули, карта́ння ж мого не схотіли!
26 Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
Тож у вашім нещасті сміятися буду і я, насміха́тися буду, як при́йде ваш страх.
27 Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
Коли при́йде ваш страх, немов вихор, і прива́литься ваше нещастя, мов буря, як при́йде недоля та у́тиск на вас,
28 Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
тоді кликати бу́дуть мене, але не відпові́м, будуть шукати мене, та не зна́йдуть мене, —
29 Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
за те, що науку знена́виділи, і не ви́брали стра́ху Господнього,
30 Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
не хотіли поради моєї, пого́рджували всіма моїми доко́рами!
31 De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
І тому́ хай їдять вони з пло́ду дороги своєї, а з порад своїх хай насища́ються, —
32 Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
бо відсту́пство безумних заб'є їх, і безпе́чність безтя́мних їх ви́губить!
33 Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
А хто мене слухає, той буде жити безпе́чно, і буде спокійний від страху перед злом!“