Proverbe 1
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
Masese ya Salomo, mwana mobali ya Davidi, mokonzi ya Isalaele:
2 Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
mpo na koyeba bwanya, kozwa mateya mpe kososola maloba ya mayele;
3 Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
mpo na kozwa mateya ya bwanya oyo epesaka bizaleli ya sembo, ya boyengebene mpe makambo ya alima;
4 Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
mpo na kopesa mayele epai ya bazoba, mpe boyebi epai ya bilenge.
5 Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
Tika ete moto ya bwanya ayoka yango, mpe akobakisa bwanya na ye, bongo moto ya mayele akoyeba mayele ya kotambolisa bato;
6 Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
mpo na kososola masese mpe sambole, maloba ya bwanya mpe kolimbola makambo.
7 Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
Kotosa Yawe ezali mosisa ya mayele; bato oyo bazangi mayele batiolaka bwanya mpe toli.
8 Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Mwana na ngai ya mobali, yoka toli ya tata na yo, mpe kobwaka te mateya ya mama na yo;
9 Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
Pamba te ekozala lokola ekoti ya ngolu na moto na yo, mpe lokola mayaka ya kitoko na kingo na yo.
10 Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
Mwana na ngai ya mobali, soki bato ya masumu balingi kokweyisa yo, komitika te.
11 Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
Soki balobi na yo: « Yaka elongo na biso, tika ete tosala motambo mpo na koboma bato, tokosepela mpo na kokanga moto oyo ayebi likambo te!
12 Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol h7585)
Ndenge mokili ya bakufi esalaka, tokomela ye ya bomoi, tokomela ye mobimba lokola bato oyo bakitaka na libulu ya kufa; (Sheol h7585)
13 Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
tokozwa biloko ya talo ya ndenge na ndenge, mpe tokotondisa bandako na biso na bomengo ya bitumba;
14 Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
okozwa ndambo na yo epai na biso, pamba te biso nyonso tokosangisa biloko na biso esika moko; »
15 Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
mwana na ngai ya mobali, kokende elongo na bango te, longola makolo na yo na nzela na bango;
16 Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
pamba te makolo na bango ekimaka mbangu mpo na kolanda mabe, mpe bapotaka mbangu mpo na kosopa makila.
17 Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
Solo, ezali pamba kotia monyama liboso ya miso ya bikelamu nyonso oyo ezali na mapapu.
18 Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
Kasi bango, batiaka mitambo mpo na kosopa makila na bango moko, bamilukelaka pasi na bomoi na bango.
19 Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
Moto oyo alukaka kozwa bomengo na nzela ya lokuta asukaka kaka bongo, mpe bomengo yango ebomaka kaka ye moko.
20 Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
Bwanya azali koganga na libanda, atomboli mongongo na ye na bisika oyo bato ebele bakutanaka;
21 Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
azali koganga na bisika ya loyenge mpe azali koloba liboso ya ekuke ya engumba:
22 Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
« Yo moto oyo ozangi mayele, kino tango nini okolinga bozoba na yo? Kino tango nini batioli bakokoba kosepela kotiola? Mpe bino bazoba, kino tango nini bokokoba koyina mayele?
23 Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
Soki boyoki makebisi na Ngai, nakosopela bino Molimo na Ngai mpe nakososolisa bino maloba na Ngai.
24 Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
Kasi lokola bosundolaki Ngai tango nazalaki kobelela mpe moto moko te asalaki keba tango natandaki loboko,
25 Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
lokola bobwakaki toli na Ngai mpe boboyaki kondima pamela na Ngai,
26 Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
Ngai mpe nakoseka bino tango pasi ekoyela bino, nakotiola bino tango minyoko ekokomela bino,
27 Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
tango minyoko ekokomela bino na pwasa lokola mvula ya kake makasi, tango somo ekoyela bino lokola ekumbaki, tango mawa mpe somo ekokomela bino.
28 Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
Bakoganga epai na Ngai, kasi nakoyanola bango te; bakoluka Ngai na ngonga ya malamu, kasi bakomona Ngai te.
29 Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
Lokola bayinaki boyebi mpe baponaki te nzela ya kotosa Yawe,
30 Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
lokola baboyaki kondima toli na Ngai mpe batiolaki pamela na Ngai,
31 De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
bakolia mbuma ya etamboli na bango mpe bakotonda na mabongisi ya mitema na bango moko.
32 Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
Pamba te kotomboka ya bato oyo bazangi mayele ekoboma bango, mpe bozangi bokebi ya bato oyo bazangi mayele ekoboma kaka bango moko;
33 Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
kasi moto oyo ayokaka Ngai akovanda na kimia mpe akobanga mabe moko te. »
