Proverbe 1
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
Pwovèb Salomon yo, fis a David la, wa Israël la:
2 Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
pou konnen sajès avèk enstriksyon, Pou dekouvri pawòl bon konprann yo,
3 Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
Pou resevwa enstriksyon nan jan pou aji ak sajès, ladwati, jistis, menm jan pou tout moun;
4 Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
Pou avèti san konprann yo e bay konesans ak pridans a jenn yo.
5 Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
Yon nonm saj va tande, va grandi nan konesans li e yon nonm bon konprann va twouve konsèy ki saj,
6 Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
Pou konprann yon pwovèb ak mo kache, pawòl a saj yo avèk devinèt yo.
7 Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
Lakrent SENYÈ a se kòmansman sajès la; sila ki plen foli, meprize sajès ak lenstriksyon.
8 Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Tande byen, fis mwen an, lenstriksyon papa ou, e pa abandone leson a manman ou yo;
9 Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
Anverite, yo fè yon kouwòn byen bèl sou tèt ou, ak yon bèl dekorasyon nan kou ou.
10 Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
Fis mwen an, si pechè yo vin tante ou, pa dakò.
11 Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
Si yo di: “Vini avèk nou, annou kouche yon pyèj pou san, annou fè anbiskad pou inosan yo san koz;
12 Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol h7585)
Annou vale yo vivan tankou Sejou mò yo, menm an antye tankou sila k ap desann nan fòs yo. (Sheol h7585)
13 Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
Nou va jwenn tout kalite byen presye, nou va ranpli lakay nou ak piyaj.
14 Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
Tire osò pa ou ansanm ak nou. Nou tout va gen yon sèl bous”—
15 Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
Fis mwen an, pa mache nan chemen avèk yo. Anpeche pye ou antre sou wout yo,
16 Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
Paske pye yo kouri jwenn mal, e yo fè vit pou yo vèse san.
17 Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
Anverite, se initil pou ouvri yon filè ak pen gaye devan nenpòt kalite zwazo;
18 Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
men yap kouche yon pyèj pou pwòp san pa yo. Yo fè anbiskad pou pwòp lavi pa yo.
19 Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
Se konsa tout chemen yo ye a pou tout moun ki vin genyen pa mwayen vyolans. Se pwòp lavi yo kap vin rache.
20 Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
Sajès rele fò nan lari. Li leve vwa li nan plas la.
21 Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
Nan tèt lari ki gen zen yo, li kriye fò. Nan antre pòtay lari yo, li fè moun tande tout pawòl li yo:
22 Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
“Jiskilè, O moun san bon konprann yo, nou va renmen rete san konprann anyen? Pou mokè yo rejwi yo nan moke moun e moun san konprann yo rayi konesans?
23 Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
Vire sou repwòch mwen an. Gade byen, mwen va vide lespri m sou nou. Mwen va fè nou konnen pawòl mwen yo.
24 Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
Akoz mwen te rele nou e nou te refize; mwen te lonje men m, e pèsòn pa t okipe sa,
25 Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
men nou te neglije tout konsèy mwen yo, e nou pa t vle tande repwòch mwen;
26 Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
konsa, mwen menm anplis, va ri sou malè nou yo. Mwen va moke nou lè gran laperèz la rive,
27 Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
lè gran laperèz nou rive tankou tanpèt e gwo dezas nou yo tankou toubiyon, lè gwo pwoblèm ak soufrans rive sou nou.
28 Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
Nan lè sa a, yo va rele m, men mwen p ap reponn. Yo va chache mwen avèk dilijans, men yo p ap twouve m,
29 Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
akoz yo te rayi konesans e pa t chwazi gen lakrent SENYÈ a.
30 Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
Yo te refize konsèy mwen. Yo te rejte tout repwòch mwen yo.
31 De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
Pou sa, yo va manje fwi a pwòp chemen yo, e vant yo va vin plen ak pwòp manèv yo.
32 Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
Paske chemen kwochi a moun san konprann yo va touye yo. Kè kontan a sila ki plen foli va detwi yo.
33 Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
Men sila ki koute mwen an va viv ansekirite, e li va rete alèz san pè malè.”
