Obadiah 1
1 Viziunea lui Obadia. Astfel spune Domnul DUMNEZEU referitor la Edom: Noi am auzit un zvon de la DOMNUL şi un ambasador este trimis printre păgâni: Sculaţi-vă şi să ne ridicăm împotriva ei în bătălie.
Visio Abdiæ. [Hæc dicit Dominus Deus ad Edom: Auditum audivimus a Domino, et legatum ad gentes misit: surgite, et consurgamus adversus eum in prælium.
2 Iată, te-am făcut mică printre păgâni, eşti foarte dispreţuită.
Ecce parvulum dedi te in gentibus: contemptibilis tu es valde.
3 Mândria inimii tale te-a înşelat, tu, care locuieşti în crăpăturile stâncii, a cărei locuinţă este sus; care spune în inima ei: Cine mă va coborî la pământ?
Superbia cordis tui extulit te, habitantem in scissuris petrarum, exaltantem solium tuum; qui dicis in corde tuo: Quis detrahet me in terram?
4 Chiar dacă te-ai înălţa ca acvila şi chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul printre stele, de acolo te voi coborî, spune DOMNUL.
Si exaltatus fueris ut aquila, et si inter sidera posueris nidum tuum, inde detraham te, dicit Dominus.
5 Dacă ar fi venit hoţi la tine, dacă ar fi venit tâlhari noaptea, (cât eşti de stârpită) nu ar fi furat până când s-ar fi îndestulat? Dacă ar fi venit culegători de struguri la tine, nu ar fi lăsat câţiva struguri?
Si fures introissent ad te, si latrones per noctem, quomodo conticuisses? nonne furati essent sufficientia sibi? Si vindemiatores introissent ad te, numquid saltem racemum reliquissent tibi?
6 Cât de cercetate sunt lucrurile lui Esau! Cât de căutate sunt lucrurile lui ascunse!
Quomodo scrutati sunt Esau; investigaverunt abscondita ejus?
7 Toţi oamenii din alianţa ta te-au adus până la graniţă; oamenii care erau în pace cu tine te-au înşelat şi te-au învins; cei care mănâncă pâinea ta au pus o vătămare sub tine; nu este înţelegere în el.
Usque ad terminum emiserunt te: omnes viri fœderis tui illuserunt tibi: invaluerunt adversum te viri pacis tuæ, qui comedunt tecum, ponent insidias subter te; non est prudentia in eo.
8 În ziua aceea, spune DOMNUL, nu voi nimici pe înţelepţii din Edom şi înţelegerea de pe muntele lui Esau?
Numquid non in die illa, dicit Dominus, perdam sapientes de Idumæa, et prudentiam de monte Esau?
9 Şi oamenii tăi puternici, Temane, se vor descuraja, pentru că fiecare din muntele lui Esau va fi stârpit prin măcelărire.
Et timebunt fortes tui a meridie, ut intereat vir de monte Esau.
10 Pentru violenţa ta împotriva fratelui tău Iacob, ruşinea te va acoperi şi vei fi stârpit pentru totdeauna.
Propter interfectionem, et propter iniquitatem in fratrem tuum Jacob, operiet te confusio, et peribis in æternum.
11 În ziua în care stăteai în picioare pe cealaltă parte, în ziua în care străinii îi duceau în captivitate forţele şi locuitorii temporari intrau pe porţile lui şi aruncau sorţi asupra Ierusalimului, chiar tu erai ca unul dintre ei.
In die cum stares adversus eum, quando capiebant alieni exercitum ejus, et extranei ingrediebantur portas ejus, et super Jerusalem mittebant sortem, tu quoque eras quasi unus ex eis.
12 Dar tu nu trebuia să fi privit ziua fratelui tău în ziua în care a devenit un străin, nici nu trebuia să te bucuri asupra copiilor lui Iuda în ziua nimicirii lor, nici nu trebuia să vorbeşti cu mândrie în ziua strâmtorării.
Et non despicies in die fratris tui, in die peregrinationis ejus: et non lætaberis super filios Juda in die perditionis eorum: et non magnificabis os tuum in die angustiæ.
13 Tu nu trebuia să fi intrat pe poarta poporului meu în ziua nenorocirii lor; da, nu trebuia să fi privit necazul lor în ziua nenorocirii lor, nici să fi pus mâna pe averea lor în ziua nenorocirii lor,
Neque ingredieris portam populi mei in die ruinæ eorum; neque despicies et tu in malis ejus in die vastitatis illius. Et non emitteris adversus exercitum ejus in die vastitatis illius,
14 Nici nu trebuia să fi stat în picioare la răspântie, ca să stârpeşti pe aceia dintre ai lui care au scăpat, nici nu trebuia să fi predat pe aceia dintre ai lui care au rămas în ziua strâmtorării.
neque stabis in exitibus ut interficias eos qui fugerint, et non concludes reliquos ejus in die tribulationis.
15 Fiindcă ziua DOMNULUI este aproape asupra tuturor păgânilor, cum ai făcut aşa ţi se va face; răsplata ta se va întoarce asupra capului tău.
Quoniam juxta est dies Domini super omnes gentes: sicut fecisti, fiet tibi; retributionem tuam convertet in caput tuum.
16 Aşa cum aţi băut pe muntele meu sfânt, aşa vor bea toți păgânii în continuu, da, vor bea şi vor înghiţi şi vor fi ca şi cum nu ar fi fost.
Quomodo enim bibistis super montem sanctum meum, bibent omnes gentes jugiter: et bibent, et absorbebunt, et erunt quasi non sint.
17 Dar pe muntele Sion va fi eliberare şi va fi sfinţenie; şi casa lui Iacob va stăpâni posesiunile lor.
Et in monte Sion erit salvatio, et erit sanctus; et possidebit domus Jacob eos qui se possederant.
18 Şi casa lui Iacob va fi un foc şi casa lui Iosif, o flacără, şi casa lui Esau, mirişte, şi vor arde în ei şi îi vor mistui; şi nu va fi niciunul care să rămână din casa lui Esau; fiindcă DOMNUL a vorbit.
Et erit domus Jacob ignis, et domus Joseph flamma, et domus Esau stipula: et succendentur in eis, et devorabunt eos, et non erunt reliquiæ domus Esau, quia Dominus locutus est.
19 Şi cei de la sud vor stăpâni muntele lui Esau; şi cei din câmpie, pe filisteni; şi vor stăpâni câmpurile lui Efraim şi câmpurile Samariei; şi Beniamin va stăpâni Galaadul.
Et hæreditabunt hi, qui ad austrum sunt, montem Esau, et qui in campestribus, Philisthiim: et possidebunt regionem Ephraim et regionem Samariæ, et Benjamin possidebit Galaad.
20 Şi captivitatea acestei oştiri a copiilor lui Israel va stăpâni ce este a canaaniţilor, până la Sarepta; şi captivitatea Ierusalimului, care este în Sefarad, va stăpâni cetăţile din sud.
Et transmigratio exercitus hujus filiorum Israël, omnia loca Chananæorum usque ad Sareptam: et transmigratio Jerusalem, quæ in Bosphoro est, possidebit civitates austri.
21 Şi vor urca salvatori pe muntele Sion să judece muntele lui Esau; şi împărăţia va fi a DOMNULUI.
Et ascendent salvatores in montem Sion judicare montem Esau, et erit Domino regnum.]
