Neemia 9

1 Și în ziua a douăzeci și patra a acestei luni copiii lui Israel s-au adunat cu postire și cu pânze de sac și cu țărână asupra lor.

Chuche lha nisomni le ni li nin, mipi akikhom kit’un, tuchung hin an angol’un khaodip pon asil’un, aluchunguva vut akinu’uvin ahi.

2 Și sămânța lui Israel s-a separat de toți străinii și au stat în picioare și au mărturisit păcatele lor și nelegiuirile părinților lor.

Israel chilhah ho jouse gamchom miho a konin akidal se uvin chule amaho chonset nale apu apateu chonset na aphongdoh tauvin ahi.

3 Și s-au ridicat pe locul lor și au citit în cartea legii DOMNULUI Dumnezeului lor, o a patra parte din zi; și o altă a patra parte au mărturisit și s-au închinat DOMNULUI Dumnezeului lor.

Pakai Pathen danbu a kona akisim phong tengleh, nidan thum sungin adinnau munah ading chahkheh jiuvin ahi. Chujou tengleh nidan thum ma achonset nau phondoh nale Pakai a Pathen’u chibai bohnan amangun ahi.

4 Atunci au stat în picioare pe trepte, dintre leviți: Ieșua și Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani și au strigat cu o voce tare către DOMNUL Dumnezeul lor.

Levite - Jeshua, Bani, Kadmiel, Shebaniah, Bunni, Sherebiah, Bani, chuleh Kenani- hichenghi Levite kalbia adingun Pakai a Pathen u kom’ah othong sangtah in asamun apentho jengun ahi.

5 Atunci leviții Ieșua și Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodiia, Șebania și Petahia au spus: Ridicați-vă în picioare și binecuvântați pe DOMNUL Dumnezeul vostru pentru totdeauna și întotdeauna; și binecuvântat să fie numele tău glorios, care este înălțat mai presus de orice binecuvântare și laudă.

Chujouchun Levite lamkaiho chu: Joshua, Kadmiel, Bani, Hashabneiah, Sherebiah, Hodiah, Shebaniah, chule Pethahiah chun mipi ho chu ahin sam in, hiti hin ajah uvah ahinsei taove: “Dingdoh uvin lang Pakai na Pathen’u thangvah un, ajeh chu ama tonsot tonsotna hingjing jeng ahi,” atiuve. Hijouchun amaho ataovun, “Namin loupi hi vahchoiyin umhen! Phatthei bohna le thangvahna ho jouse chunga choisangin umhen!” atiuve.

6 Tu, chiar tu, ești singur DOMN; tu ai făcut cerul, cerul cerurilor, cu toată oștirea lor, pământul și toate lucrurile care sunt pe el, mările și tot ce este în ele și tu le păstrezi pe toate; și oștirea cerului ți se închină ție.

“Nangma changseh bou Pakai nahi. Nangin vanho leh vanthamjol chuleh ahsi jouse nasem ahi. Nangin leiset le twikhanglen chuleh asunga umho jouse nasem ahi. Nangin aboncha hi nahoibit ahin vanna vantilte jousen chibai naboh un ahi.”

7 Tu ești DOMNUL Dumnezeu, care l-ai ales pe Avram și l-ai scos din Urul caldeilor, și i-ai dat numele Avraam;

“Nangma hi Pakai Pathen nahin Ur gam'a um Chaldea mite lah a kona Abram nana lhendoh a nahin puidoh a, amin jong Abraham a nakhel peh ahi.”

8 Și i-ai găsit inima credincioasă înaintea ta și ai făcut un legământ cu el că îi vei da țara canaaniților, a hitiților, a amoriților și a pereziților și a iebusiților și a ghirgasiților, că o vei da, spun eu, seminței sale și ți-ai împlinit cuvintele tale, pentru că ești drept;

“Aman kitah na ana subulhit jeh'in Canaan mite, Hit mite, Amon mite, Periz mite, Jebus mite, chule Gargash mite, gamhi amaleh achilhahte peh dingin kitepna nana neipi in ahi. Chuleh nangin nakitepna bangin nana tongdoh in ahi. Ajehchu nangma hi aseidohsa thuchenga kitah jing jenga nahi.”

9 Și ai văzut necazul părinților noștri în Egipt și ai auzit strigătul lor la Marea Roșie;

“Nangin kapu kapateu Egypt gam'a aum laiyuva agenthei nau nana mupeh in, chuleh twikhanglen panga akanao nangaipeh in ahi.”

10 Și ai arătat semne și minuni asupra lui Faraon și asupra tuturor servitorilor săi și asupra întregului popor al țării sale, pentru că ai cunoscut că s-au purtat cu mândrie împotriva lor. Astfel ți-ai făcut un nume, precum este în această zi.

“Hitichun kapu kapateu anabol genthei jeh’un nangman Pharaoh leh avaihomho chuleh amipite dounan melchihna thilkidang tah tah nana boldoh in ahi.”

11 Și ai despărțit marea înaintea lor, astfel ei au mers prin mijlocul mării pe uscat; și pe persecutorii lor i-ai aruncat în adâncuri, ca pe o piatră în ape puternice.

“Nangman twikhanglen chu nana homkhen in namite tolgo’a lam nana jotsah in ahi. Chule nangman agalmiteu chu twikhanglen sunga nana lehlut’in ahi. Chujongle amaho chu twipi noilanga song bangin analhum mang jengun ahi.”

12 Mai mult, tu i-ai condus ziua printr-un stâlp de nor; și noaptea printr-un stâlp de foc, pentru a le da lumină pe calea pe care trebuiau să meargă.

“Nangman kapu kapateu chu sun tengleh meilom in nana puiyin, jan tengleh meikong lomin nana puiyin, alampi diu nana musah jingin ahi.”

13 Tu ai coborât de asemenea pe muntele Sinai și ai vorbit cu ei din cer, și le-ai dat judecăți drepte și legi adevărate, statute bune și porunci;

“Chule nangma Sinai molsang chunga nahung kumlhan chuleh vanna konin nahin seiyin ahi, che na daan le thuhil dihtah tah nanapen chuleh thupeh leh thugahna hoitah tah nana pen ahi.”

14 Și le-ai făcut cunoscut sabatul tău sfânt și le-ai poruncit prin mâna lui Moise, servitorul tău, precepte, statute și legi;

“Chule nangman nachol ngah nitheng chungchang hilchet na jong nana pen chule nangman nalhachapa Mose mangchan nathupeh ho le nathu gah na chuleh nathuhil ho anit diuvin nana seipeh in ahi.”

15 Și le-ai dat pâine din cer pentru foamea lor și ai scos apă pentru ei din stâncă, pentru setea lor și le-ai promis că vor intra să stăpânească țara pe care ai jurat că le-o vei da.

“Chuti chun amaho agil’u akel tengleh van'a konin changlhah nana pen; adangchah tengule songpia konin twi napen ahi; Nangin peh dinga nana tep peh gamho alokhum diuvin thupeh jong nana pen ahi.”

16 Dar ei și părinții noștri s-au purtat cu mândrie și și-au înțepenit gâturile și nu au dat ascultare poruncilor tale,

“Ahinlah kapu kapateu chu ana kiletsah’un chuleh ana louchal’un ahi, chuleh nathupeh chu ana nahsah pouvin ahi.”

17 Și au refuzat să dea ascultare, nici nu și-au amintit de minunile tale pe care le-ai făcut printre ei; ci și-au înțepenit gâturile și în răzvrătirea lor au rânduit o căpetenie pentru a se întoarce la robia lor; dar tu ești un Dumnezeu gata să ierte, plin de har și milostiv, încet la mânie și de o mare bunătate, și nu i-ai părăsit.

“Amaho nathua nun ding ana nom pouvin, chuleh amaho dinga thilkidang nana bolpeh ho ana geldoh jitapouvin ahi. Chusangin alouchal’un Egypt’a asoh channa languva le puikit dingin lamkai ana kilhen doh’un ahi! Ahiyeng vang'in nangma hi mi ngaidam hat, milungset them le mikhoto them, lunghang vah lou chuleh ngailut na dimset Pathen nahi.”

18 Da, când și-au făcut un vițel turnat și au spus: Acesta este Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt și au făcut mari batjocuri;

“Amahon bongnou tobang milim semthu ana kisem doh’uva chuleh hitia ana seiyuva, hiche hi na Pathen’u Egypt a kona nahin puidoh pao chu ahi anatiuvin, hitobang tah hin Pathen taitom na chu ana neitaovin ahi.”

19 Totuși, tu, în îndurările tale cele multe, nu i-ai părăsit în pustie; stâlpul de nor nu s-a depărtat de ei ziua, pentru a-i conduce pe cale; nici stâlpul de foc noaptea, pentru a le arăta lumină și calea pe care trebuiau să meargă.

“Ahiyeng vang'in na mikhoto na alet jeh in nangin gamthip gam'a chun nana dalha pon ahi. Suntengleh meilom in napuiyin, jantengleh mei kongin napui jing nalaiyin ahi.”

20 Le-ai dat de asemenea duhul tău cel bun pentru a-i instrui, și nu le-ai oprit mana ta de la gura lor și le-ai dat apă pentru setea lor.

“Naphat na Lhagao chu mangchan nana hiljing nalaiyin, agilkel tengule aneh diuvin vanna konin Manna napen adangchah tengule adon diu twi nape jingin ahi.

21 Da, patruzeci de ani i-ai hrănit în pustie; astfel încât nu le-a lipsit nimic; hainele lor nu s-au învechit și picioarele lor nu s-au umflat.

“Kum somli sungin gamthip noiya nana khoukhah in, chuleh imacha lhahsam na anatoh khapouvin ahi. Aponsil’u jong asepon chuleh akengu jong ana napon ahi.”

22 Mai mult, le-ai dat împărății și națiuni și i-ai împărțit în ținuturi; astfel, ei au stăpânit țara lui Sihon și țara împăratului Hesbonului și țara lui Og, împăratul Basanului.

“Chutengleh nangin kapu kapateu chu lenggam hole namdang ho chunga galjona nanapen chuleh namite hi gamsung ningkoi jousea nana koiyin ahi. Amahon Heshbon lengpa Sihon toh Bashan lengpa Og gam jong anala uvin ahi.”

23 Pe copiii lor de asemenea i-ai înmulțit ca stelele cerului și i-ai adus în țara pe care ai promis-o părinților lor, că vor intra să o stăpânească.

“Nangman achilhahteu chu ahsi jat naphah sahin apu apateu nana teppeh agama chun napui lutin ahi.”

24 Astfel copiii au intrat și au stăpânit țara și tu ai supus înaintea lor pe locuitorii țării, pe canaaniți, și i-ai dat în mâinile lor, cu împărații lor și pe popoarele țării, ca să le poată face precum au voit.

“Amaho analut’un agamu analah peh’un ahi; chule nangman nam pumpi amasanguva nana sunem in ahi. Chule gamsunga ana cheng Canaan mite jeng jong thaneilou bangin nana lhan ahi! Hitichun namiten hiche nam ho hi aleng teu pumin anop nop ana lotauvin ahi.”

25 Și ei au luat cetăți întărite și un pământ gras și au stăpânit case pline de toate bunătățile, fântâni săpate, vii și grădini de măslini și pomi roditori în abundență; astfel ei au mâncat și s-au săturat și s-au îngrășat și s-au desfătat în marea ta bunătate.

“Kapu kapateuvin, kulpi kigen khum akhopi ho ahin, agam phalai jouseu ahin, analah peh’un ahi. Chule thil le lo phatah tah dimset in ho jong atou phauvin, twikul kigeihomsa hole lengpilei chuleh OIive thinglei le theiphung tamtah alahpeh’un ahi. Hitichun amahon lung nachim set’in athaodoh tokah seuvin aneuvin naphatthei bohna lhingset’a ana kivah’un ahi.”

26 Totuși au fost neascultători și s-au răzvrătit împotriva ta și au aruncat legea ta în spatele lor și au ucis pe profeții tăi care au mărturisit împotriva lor pentru a-i întoarce la tine și au făcut mari batjocuri.

“Ahiyeng vang'in amaho ana louchal’un, chuleh nangma dounan ana kiphin nalaiyuvin ahi; chule nadanthu ana nungsun’un, nathemgao ten na-henga hung kile dinga ana gihsal jeh un ana that gam’un, chule nangma dounan thet um tahtah thil anabol tauvin ahi.”

27 De aceea i-ai dat în mâna dușmanilor lor, care i-au chinuit; și în timpul tulburării lor, când au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; și conform cu îndurările tale cele multe le-ai dat salvatori, care i-au salvat din mâna dușmanilor lor.

“Hijeh chun nangman agalmiteu koma nana pedohjin, amahon ana sugenthei jiuvin ahi. Ahivangin amahon athoh gimuva nakoma ahung tao tengule nangman vanna konin ataonao nangai peh kit jin; chule nami khoto na jal’in nangin ahuhdoh diu nasolpeh kityin, amahon agal miuva konin aga huhdoh juivin ahi.”

28 Dar după ce au avut odihnă, din nou au făcut ce este rău înaintea ta; de aceea i-ai lăsat în mâna dușmanilor lor, astfel încât ei au avut stăpânire asupra lor; totuși când s-au întors și au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; și de multe ori i-ai eliberat conform îndurărilor tale;

“Ahinlah amahon olna ahin muphat phat’ule avelin nangma mitmun thilse ahin bol kit jiuvin; chuleh nangin agal mihou noiyah nasunem kit jin ahi. Ahiyeng vang'in amahon kap pum puma panpi ngaicha a nangma kom ahinbel tengule vana konin ataonao nahin sanpeh kitjin ahi. Chuti chun nami khoto na kidangtah jal'in nangin avel vel in nahuhdoh kit jin ahi.”

29 Și ai mărturisit împotriva lor, ca să îi întorci înapoi la legea ta; totuși s-au purtat cu mândrie și nu au dat ascultare poruncilor tale, ci au păcătuit împotriva judecăților tale (pe care dacă un om le face, va trăi în ele); și și-au retras umărul și și-au înțepenit gâtul și au refuzat să asculte.

“Nangman na danthua ahung kilehei kitna diuvin nagih saljin ahinla amaho akiletsah un, alouchal’un, nathupeh anah sahmo jiuvin ahi. Chule na danthu ho hi ajuiju leh ahindoh jeng theina diu jong ajui nom pouvin ahi; amaho alouchal’un nangma nanung ngat’un nathu angai nom pouvin ahi.”

30 Totuși mulți ani i-ai răbdat și ai mărturisit împotriva lor prin duhul tău în profeții tăi; totuși ei au refuzat să își plece urechea; de aceea i-ai dat în mâna popoarelor țărilor.

“Na mingailut na jal’in kum hijat pi hi nahin khongaiyin ahi; chule nangman na Lhagao Theng nahin sol in, aman themgao ho mangchan agihsal sahjin ahi. Ahinla amahon anahsah deh jipouve! Hijeh chun nangman agamsung miho khutna gal nalel sahjin ahi.”

31 Totuși de dragul marilor tale îndurări tu nu i-ai mistuit în întregime, nici nu i-ai părăsit, pentru că tu ești un Dumnezeu plin de har și milostiv.

Ahinlah na mikhoto na anat sat jeh in amaho chu nasu mangpai deh pon chule nadonda deh pon ahi. Itobanga lungset them leh khoto them nahi hitam?”

32 De aceea acum, Dumnezeul nostru, marele, puternicul și înfricoșătorul Dumnezeu, care ții legământul și mila, să nu pară mic, înaintea ta, tot acest necaz, care a venit asupra noastră, asupra împăraților noștri, asupra prinților noștri și asupra preoților noștri și asupra profeților noștri și asupra părinților noștri și asupra întregului tău popor, din timpul împăraților Asiriei până în această zi.

“Tun vang ka Pathen’u loupi tah leh thahattah chuleh gimneitah ami ngailut na longlou puma akitepna nit jing Pathen, kathoh gimnao hi nahsah mon neikoi peh hihbeh’un; ajeh chu Assyria lengten eichotpha uva pat tuni geihin keiho le ka lengteu, kalamkai teu, ka themputeu, le kapu kapateu, namite ho jouse chunga hin hahsat na nasatah achutan ahi.”

33 Dar totuși tu ești just în tot ce a venit asupra noastră, pentru că tu ai lucrat drept, dar noi am lucrat cu stricăciune;

“Nei-engbol chan’un nangma hi nadih jinge, chule keiho kachonset val jeh uvin nangman kachan diuva kilom bep neipeh jiu ahi.”

34 Nici împărații noștri, prinții noștri, preoții noștri, nici părinții noștri nu au ținut legea ta, nici nu au dat ascultare poruncilor tale și mărturiilor tale, cu care ai mărturisit împotriva lor.

“Kaleng teu, ka lamkaiteu, ka themputeu, kapu kapate uvin na daan anit pouvin, na daan thupeh leh nagihsal na jong anahsah pouvin ahi.”

35 Fiindcă ei nu ți-au servit în împărăția lor și în marea ta bunătate pe care le-ai dat-o și în țara cea întinsă și grasă pe care ai dat-o înaintea lor, nici nu s-au întors de la lucrările lor rele.

“Amahon lenggam tum aneiyun, nangman naphat naho nabuhlhah khum vangun amahon nangma najen pouve; chule nangman gampha tah leh gam lentah napen ahinlah amahon athilse bolnauva konin ahung kilehei nom deh pouve.”

36 Iată, noi suntem servitori în această zi; și în țara pe care ai dat-o părinților noștri să mănânce rodul ei și bunătățile ei, iată, noi suntem servitori în ea;

“Hijeh chun tuni kho hin, nangin kapu kapa teuvin nengtah le lungmong tah a anehdiu gampha tah napeh na muna hin sohchangin kaum tauve! Hiche gampha lai tah a hin kasoh changtauve.”

37 Și aceasta dă mult venit împăraților pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre; de asemenea ei au stăpânire peste trupurile noastre și peste vitele noastre după plăcerea lor și noi suntem în mare strâmtorare.

“Kachonset jeh’uvin hiche gamsung sohdoh ga phatah tah ho hi nangin keiho chunga vaihom dinga na tun lengho khut nah achugam tan ahi; chule amahon keiho chungleh kagancha hou chunga tha aneitauve. Chujongle amahon adei deiyin eimangchauvin keiho kagenthei lheh jengtauve,” atiuvin ahi.

38 Și pentru toate acestea noi facem un legământ statornic și îl scriem; și prinții noștri, leviții și preoții noștri îl sigilează.

Hichun mipihon adonbut’un, “Hiche chung changa hin keihon kitepna giltah kaneiyun, hichu kajih lut’un ahi. Hiche mohor kinam khum thulhuhna lekha chunga hin ka lamkaiteu, Levite, chuleh kathempuhou min achongin ahi,” atiuvin ahi.