Neemia 5
1 Și a fost un strigăt mare al poporului și al soțiilor lor împotriva fraților lor iudei.
Around this time some people and their wives started a tremendous argument with the other Jews.
2 Fiindcă erau unii care spuneau: Noi, fiii noștri și fiicele noastre, suntem mulți; de aceea trebuie să luăm grâne pentru ei, ca să mâncăm și să trăim.
They were complaining, “Our families are so large we need more food so we can eat and live.”
3 Erau de asemenea unii care spuneau: Noi am ipotecat pământurile noastre, viile noastre și casele noastre, ca să cumpărăm grâne, din cauza foametei.
Others added, “We've had to mortgage our fields, our vineyards, and our homes to buy food during the famine.”
4 Erau de asemenea alții care spuneau: Noi am împrumutat bani pentru tributul împăratului și aceasta pe pământurile noastre și viile noastre.
Still more said, “We've had to borrow money on our fields and vineyards to pay the king's tax.
5 Totuși acum carnea noastră este precum carnea fraților noștri, copiii noștri precum copiii lor; și, iată, noi ducem în robie pe fiii noștri și pe fiicele noastre ca să fie servitori și unele dintre fiicele noastre sunt duse deja în robie; și nu este în puterea noastră să le răscumpărăm, pentru că alți oameni au pământurile și viile noastre.
Even though we are the same people as our creditors and though our children are the same as their children, yet we going to have to turn our sons and daughters into slaves. In fact some of our daughters have already been enslaved, but we can't do anything about it, because our fields and our vineyards are now owned by others.”
6 Și m-am mâniat foarte tare când am auzit strigătul lor și aceste cuvinte.
I became very angry when I heard them protesting their grievances.
7 Și m-am sfătuit cu mine însumi și am mustrat pe nobili și pe conducători și le‑am spus: Voi stoarceți camătă fiecare de la fratele său. Și am adunat o mare adunare împotriva lor.
I thought it over and then I went to argue with the nobles and officials, telling them, “You are charging your own brothers interest!” So I called a large meeting to deal with them.
8 Și le-am spus: Noi, după abilitatea noastră, am răscumpărat pe frații noștri iudei, care erau vânduți păgânilor; și voi să vindeți chiar pe frații voștri? Sau să ne fie ei vânduți? Atunci ei au tăcut și nu au găsit nimic să răspundă.
There I told them, “We have done as much as we can to buy back our Jewish brothers who were sold to foreigners, but now you are selling your own brothers as slaves! Are you expecting to sell them back to us?” They kept quiet because they couldn't think of anything to say.
9 De asemenea am spus: Nu este bine ceea ce faceți; nu ar trebui să umblați în teama de Dumnezeul nostru din cauza ocării păgânilor, dușmanii noștri?
“What you're doing isn't right,” I told them. “Don't you think you should respect our God so that enemy nations don't criticize us?
10 Eu de asemenea și frații mei și servitorii mei, am putea să stoarcem de la ei bani și grâne; vă rog, să lăsăm această camătă.
I, as well as my brothers and my men have been have been lending the people money and food. Please, let's stop this business of charging interest!
11 Dați-le înapoi, vă rog, chiar în această zi pământurile lor, viile lor, grădinile lor de măslini și casele lor, de asemenea a suta parte din bani și din grâne, vinul și untdelemnul pe care l-ați stors de la ei.
Give them back right now their fields, vineyards, olive groves, and houses, along with the one percent interest on the money, grain, new wine, and olive oil that you have been charging them.”
12 Atunci ei au spus: Le vom da înapoi și nu vom cere nimic de la ei; astfel vom face precum spui. Atunci am chemat preoții și am luat un jurământ de la ei, că vor face conform cu această promisiune.
“We will give it back,” they replied, “and we won't demand anything more from them. We'll do as you say.” So I summoned the priests and made the nobles and officials swear an oath that they'd do what they had promised.
13 De asemenea mi-am scuturat poala și am spus: Astfel să scuture Dumnezeu pe fiecare om din casa lui și din munca lui, care nu împlinește această promisiune, chiar astfel să fie scuturat și golit. Și toată adunarea a spus: Amin, și au lăudat pe DOMNUL. Și poporul a făcut conform cu această promisiune.
I shook out the folds of my robe and said, “This is how my God will shake you out of your homes and out of your possessions if you don't keep your promise! If you don't, you'll be shaken out and end up with nothing!” Everyone there said, “Amen,” and praised the Lord. The people did what they'd promised.
14 Mai mult, de când am fost rânduit să fiu guvernatorul lor în țara lui Iuda, din anul al douăzecilea până în anul al treizeci și doilea al împăratului Artaxerxes, adică, doisprezece ani, eu și frații mei nu am mâncat pâinea guvernatorului.
In addition to this, from the day King Artaxerxes appointed me as governor in the land of Judah, which was from his twentieth year until his thirty-second year, a total of twelve years, neither I nor my brothers ate the food which was allocated to the governor.
15 Dar guvernatorii dinainte, care fuseseră înaintea mea, împovărau poporul și luaseră de la ei pâine și vin, în afară de cei patruzeci de șekeli de argint; da, chiar și servitorii lor stăpâneau peste popor; dar eu nu am făcut astfel, din cauza fricii de Dumnezeu.
But the governors before me had placed a heavy burden on the people, taking forty shekels of silver from them as well as food and wine. Their assistants also extorted the people. But because of my respect for God I didn't act like that.
16 Da, de asemenea am continuat în lucrarea acestui zid și nu am cumpărat vreun pământ; și toți servitorii mei erau adunați acolo la lucru.
I also made rebuilding the wall my top priority, and I assigned all my workers to help with that. We didn't acquire any land for ourselves.
17 Mai mult, erau la masa mea o sută cincizeci dintre iudei și conducători, în afară de cei care veneau la noi dintre păgânii care erau în jurul nostru.
I had 150 Jews and officials eating at my table, as well as visitors from nearby countries.
18 Acum, ceea ce era pregătit pentru mine zilnic era un bou și șase oi alese; de asemenea păsări erau pregătite pentru mine și o dată la zece zile tot felul de vinuri; totuși, pentru toate acestea eu nu am cerut pâinea guvernatorului, pentru că robia era grea asupra acestui popor.
Every day I paid for one ox, six good sheep, and poultry. Every ten days I paid for a large supply of all kinds of wine. But I never demanded the governor's food allowance, because the people were already carrying a heavy burden.
19 Gândește-te la mine, Dumnezeul meu, spre bine, conform cu tot ce am făcut pentru acest popor.
Please remember me positively, my God, for all that I've done for this people.
