Neemia 13

1 În acea zi s-a citit în cartea lui Moise în auzul poporului; și în ea s-a găsit scris că amonitul și moabitul nu trebuie să intre în adunarea lui Dumnezeu pentru totdeauna;

On that day they read in the scroll of Moses in the audience of the people; and in it was found written, that an Ammonite and a Moabite should not enter into the assembly of God forever,

2 Pentru că nu au întâmpinat pe copiii lui Israel cu pâine și cu apă, ci au angajat pe Balaam împotriva lor, ca să îi blesteme; totuși Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare.

because they did not meet the children of Israel with bread and with water, but hired Balaam against them, to curse them: however our God turned the curse into a blessing.

3 Și s-a întâmplat, după ce ei au auzit legea, că au separat din Israel toată mulțimea amestecată.

It came to pass, when they had heard the law, that they separated from Israel all the mixed multitude.

4 Și înainte de aceasta, preotul Eliașib, având supraveghere peste camera casei Dumnezeului nostru, era aliat cu Tobia;

Now before this, Eliashib the priest, who was appointed over the rooms of the house of our God, being allied to Tobiah,

5 Și pregătise pentru el o cameră mare, unde înainte ei puneau darurile de mâncare, tămâia și vasele și zeciuiala din grâne, vinul nou și untdelemnul, care erau poruncite să fie date leviților și cântăreților și portarilor, și ofrandele preoților.

had prepared for him a great room, where before they laid the meal offerings, the frankincense, and the vessels, and the tithes of the grain, the new wine, and the oil, which were given by commandment to the Levites, and the singers, and the gatekeepers; and the wave offerings for the priests.

6 Dar în tot acest timp eu nu eram în Ierusalim, pentru că în anul al treizeci și doilea al lui Artaxerxes, împăratul Babilonului, am venit la împărat și după câteva zile am obținut permisiune de la împărat;

But in all this, I was not at Jerusalem; for in the two and thirtieth year of Artachshasta king of Babylon I went to the king: and after certain days asked I leave of the king,

7 Și am venit la Ierusalim și am înțeles răul pe care Eliașib îl făcuse pentru Tobia, pregătindu-i o cameră în curțile casei lui Dumnezeu.

and I came to Jerusalem, and understood the evil that Eliashib had done for Tobiah, in preparing him a room in the courts of God's house.

8 Și m-a mâhnit foarte mult; de aceea am aruncat toate lucrurile gospodărești ale lui Tobia afară din cameră.

It grieved me severely: therefore I cast forth all the household stuff of Tobiah out of the room.

9 Atunci am poruncit și ei au curățit camerele; și am adus din nou înapoi vasele casei lui Dumnezeu, cu darurile de mâncare și tămâia.

Then I commanded, and they cleansed the rooms: and there brought I again the vessels of God's house, with the meal offerings and the frankincense.

10 Și am priceput că porțiile leviților nu le fuseseră date; deoarece leviții și cântăreții, care făceau lucrarea, fugiseră fiecare la câmpul său.

I perceived that the portions of the Levites had not been given them; so that the Levites and the singers, who did the work, had fled everyone to his field.

11 Atunci m-am certat cu conducătorii și am spus: De ce este casa lui Dumnezeu părăsită? Și i-am adunat și i-am pus la locul lor.

Then I contended with the rulers, and said, "Why is God's house forsaken?" I gathered them together, and set them in their place.

12 Atunci a adus tot Iuda zeciuiala din grâne și din vinul nou și din untdelemn la trezorerie.

Then brought all Judah the tithe of the grain and the new wine and the oil to the treasuries.

13 Și am făcut trezorieri peste tezaure, pe preotul Șelemia și pe scribul Țadoc și dintre leviți, pe Pedaia; și lângă ei era Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, pentru că erau socotiți credincioși, și serviciul lor era să distribuie fraților lor.

And I commanded Shelemiah the priest, and Zadok the scribe, and Pedaiah of the Levites be in charge of the storerooms. And next to them was Hanan the son of Zakkur, the son of Mattaniah, for they were considered trustworthy, and their responsibility was the distribution to their brothers.

14 Amintește-ți de mine, O Dumnezeul meu, referitor la aceasta, și nu șterge faptele mele bune pe care le-am făcut pentru casa Dumnezeului meu și pentru servirile ei.

Remember me, my God, concerning this, and do not wipe out my good deeds that I have done for the house of my God, and for its observances.

15 În acele zile am văzut în Iuda pe unii călcând teascurile de vin în sabat și aducând snopi și încărcând măgari; și de asemenea, vin, struguri și smochine și tot felul de poveri, pe care le aduceau la Ierusalim în ziua sabatului; și am mărturisit împotriva lor în ziua când vindeau merindele.

In those days I saw in Judah some men treading winepresses on the Sabbath, and bringing in sheaves, and loading donkeys; as also wine, grapes, and figs, and all kinds of burdens, which they brought into Jerusalem on the Sabbath day: and I testified against them in the day in which they sold food.

16 Acolo locuiau de asemenea oameni din Tir, care aduceau pește și tot felul de mărfuri și le vindeau în sabat copiilor lui Iuda și în Ierusalim.

There lived men of Tyre also in it, who brought in fish, and all kinds of wares, and sold on the Sabbath to the people of Judah, and in Jerusalem.

17 Atunci m-am certat cu nobilii lui Iuda și le-am spus: Ce lucru rău este acesta pe care îl faceți, pângărind ziua sabatului?

Then I contended with the nobles of Judah, and said to them, "What evil thing is this that you do, and profane the Sabbath day?

18 Nu au făcut părinții voștri astfel și nu a adus Dumnezeul nostru tot acest rău asupra noastră și asupra acestei cetăți? Totuși voi aduceți mai multă furie asupra lui Israel, pângărind sabatul.

Did not your fathers do thus, and did not our God bring all this disaster on us, and on this city? Yet you bring more wrath on Israel by profaning the Sabbath."

19 Și s-a întâmplat, că atunci când la porțile Ierusalimului începea să fie întuneric înaintea sabatului, am poruncit ca porțile să fie închise și am poruncit ca ele să nu fie deschise până după sabat; și pe unii dintre servitorii mei i-am pus la porți, ca să nu fie adusă nicio povară în ziua sabatului.

It came to pass that, when the gates of Jerusalem began to be dark before the Sabbath, I commanded that the doors should be shut, and commanded that they should not be opened until after the Sabbath. I set some of my servants over the gates, that no burden should be brought in on the Sabbath day.

20 Astfel comercianții și vânzătorii de tot felul de mărfuri petreceau noaptea afară din Ierusalim o dată sau de două ori.

So the merchants and sellers of all kinds of wares lodged outside of Jerusalem once or twice.

21 Atunci am mărturisit împotriva lor și le-am spus: De ce petreceți noaptea lângă zid? Dacă faceți astfel din nou, voi pune mâinile pe voi. Din acel timp nu au mai venit în sabat.

Then I testified against them, and said to them, "Why do you stay around the wall? If you do so again, I will lay hands on you." From that time on, they did not come on the Sabbath.

22 Și am poruncit leviților să se curețe și să vină și să păzească porțile, pentru a sfinți ziua sabatului. Amintește-ți de mine, O Dumnezeul meu, referitor și la aceasta, și cruță-mă conform cu măreția milei tale.

I commanded the Levites that they should purify themselves, and that they should come and keep the gates, to sanctify the Sabbath day. Remember to me, my God, this also, and spare me according to the greatness of your loving kindness.

23 În acele zile de asemenea am văzut iudei care s-au căsătorit cu femei din Asdod, din Amon și din Moab;

In those days also saw I the Jews who had married women of Ashdod, of Ammon, and of Moab:

24 Și copiii lor vorbeau pe jumătate în vorbirea lui Asdod și nu puteau vorbi în limba iudaică, ci conform limbii fiecărui popor.

and their children spoke half in the speech of Ashdod, and could not speak in the Jews' language, but according to the language of each people.

25 Și m-am certat cu ei și i-am blestemat și i-am lovit pe unii dintre ei și le-am smuls părul și i-am pus să jure pe Dumnezeu, spunând: Voi să nu dați pe fiicele voastre fiilor lor, nici să nu luați pe fiicele lor pentru fiii voștri sau pentru voi înșivă.

I contended with them, and cursed them, and struck certain of them, and plucked off their hair, and made them swear by God, "You shall not give your daughters to their sons, nor take their daughters for your sons, or for yourselves.

26 Nu a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel, prin aceste lucruri? Totuși printre multe națiuni, nu a fost împărat asemenea lui, care a fost preaiubit de Dumnezeul lui și Dumnezeu l-a făcut împărat peste tot Israelul; totuși chiar și pe el, femeile străine, l-au făcut să păcătuiască.

Did not Solomon king of Israel sin by these things? Yet among many nations was there no king like him, and he was beloved of his God, and God made him king over all Israel. Nevertheless foreign women caused even him to sin.

27 Să vă dăm noi atunci ascultare pentru a face tot acest mare rău, pentru a călca legea împotriva Dumnezeului nostru căsătorindu-ne cu femei străine?

Shall we then listen to you to do all this great evil, to trespass against our God in marrying foreign women?"

28 Și unul dintre fiii lui Ioiada, fiul lui Eliașib, marele preot, era ginere lui Sanbalat horonitul; de aceea l-am alungat de la mine.

One of the sons of Joiada, the son of Eliashib the high priest, was son-in-law to Sanballat the Horonite: therefore I chased him from me.

29 Amintește-ți de ei, O Dumnezeul meu, pentru că au spurcat preoția și legământul preoției și al leviților.

Remember them, my God, because they have defiled the priesthood, and the covenant of the priests, and of the Levites.

30 Astfel i-am curățit de toți străinii și am rânduit serviciile preoților și ale leviților, pe fiecare în serviciul lui;

Thus I cleansed them from all foreigners, and appointed duties for the priests and for the Levites, everyone in his work;

31 Și pentru darul de lemne la timpuri rânduite și pentru cele dintâi roade. Amintește-ți de mine, O Dumnezeul meu, spre bine.

and for the wood offering, at times appointed, and for the first fruits. Remember me, my God, for good.