Matei 9
1 Și s-a îmbarcat într-o corabie și a trecut dincolo și a intrat în cetatea sa.
Basa naa ma, Yesus se hene baliꞌ ofaꞌ rala reu, de lea laar risiꞌ dano seriꞌ reu, losa Eni nusan.
2 Și iată, i-au adus un paralitic, zăcând pe un pat; și Isus, văzând credința lor, a spus paraliticului: Îndrăznește, fiule; păcatele tale îți sunt iertate.
Sia naa atahori ndoro rendi nonoon esa mamaluꞌuꞌ nisiꞌ Yesus matan. Nita taꞌo naa ma, Yesus bubꞌuluꞌ ara ramahere Eni rae, Eni bisa tao nahaiꞌ sira nonoon. Boe ma Ana olaꞌ neu atahori mamaluꞌuꞌ a nae, “Ana, ngge! Tao manggatetee ralam dei! Te Au fee ambon neu basa sala mara ena.”
3 Și iată, unii dintre scribi au spus în ei înșiși: Acesta blasfemiază.
Te hambu meser agama Yahudi hira sia naa, rena Yesus oꞌolan. Ma ara ramanasa neuꞌ ena. Boe ma ara ola-olaꞌ rae, “Atahori ia nambarani olaꞌ taꞌo naa, o! Akaꞌ Lamatualain mana fee ambon neu atahori salan. Te atahori ia oꞌolan, tao aon onaꞌ Lamatualain. Ana naꞌamuti!”
4 Și Isus, cunoscându-le gândurile, a spus: Pentru ce gândiți voi rău în inimile voastre?
Te Yesus bubꞌuluꞌ rala nara. Basa ma Ana olaꞌ nae, “Taꞌo bee de ama duꞌa mae, Au, olaꞌ uꞌumuti?
5 Fiindcă ce este mai ușor a spune: Păcatele tale îți sunt iertate, sau a spune: Ridică-te și umblă?
Be mudaꞌ lenaꞌ? Mete ma Au ufadꞌe atahori mamaluꞌuꞌ ia ae, ‘Sala-kilum hambu ambon ena,’ do, Au ae, ‘Fela leo, fo baliꞌ.’
6 Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, (atunci i-a spus paraliticului): Ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă.
Mete ma ana fela neuꞌ ena, ama feꞌe mita bukti mae, Au ia, Atahori Matetuꞌ a. Huu Au uꞌena hak fee ambon neu atahori sala-kilun.” Boe ma Yesus parenda atahori mamaluꞌuꞌ a nae, “Fela leo! Soꞌu-botiꞌ radꞌat ma fo lao baliꞌ leo!”
7 Și s-a ridicat și s-a dus acasă.
Boe ma, atahori mamaluꞌuꞌ a fela, de lao baliꞌ.
8 Iar mulțimile văzând, s-au minunat și au glorificat pe Dumnezeu, care a dat astfel de putere oamenilor.
Rita onaꞌ naa ma, basa atahori ra titindindi. De ara soꞌu rananaru Lamatualain naran rae, “Lamatualain manaseliꞌ, o! Ana fee koasa monaeꞌ onaꞌ ia neu atahori.”
9 Și pe când trecea Isus pe acolo, a văzut un om, numit Matei, șezând la recepția vămii și i-a spus: Urmează-mă. Iar el sculându-se, l-a urmat.
Basa ma, Yesus lao mia naa, ma nita atahori mana edꞌa bea esa sia ume bea a. Naran, Mateos. Yesus noꞌe nala e nae, “Uma tungga Au!” Rena nala ma, Mateos fela de tungga neuꞌ ena.
10 Și s-a întâmplat că, pe când ședea Isus la masă în casă, iată, mulți vameși și păcătoși au venit și au șezut cu el și cu discipolii lui.
Basa ma, Mateos noꞌe Yesus se reu raa sia umen. Ana o noꞌe nonoo mana ꞌedꞌa bea nara ro fuiꞌ laen ra, fo atahori duꞌa rae atahori deꞌulakaꞌ ra, fo rema raa raꞌabꞌue ro se.
11 Și când au văzut fariseii, au spus discipolilor lui: De ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și păcătoșii?
Te hambu atahori partei Farisi hira o, rema ramue mbali Yesus ana mana tungga nara rae, “Taꞌo bee de hei meser ma endoꞌ naa naꞌabꞌue no atahori nda mana laku-lakuꞌ ra sa, onaꞌ mana edꞌa bea ra, ro nonoo atahori deꞌulaka nara?”
12 Dar când a auzit Isus, le-a spus: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii.
Te Yesus nafadꞌe se nae, “Atahori mamahedꞌiꞌ ra memaꞌ parlu doter. Te atahori nda mamahedꞌiꞌ ra sa, nda parlu sa.
13 Dar mergeți și învățați ce înseamnă: Milă voiesc și nu sacrificiu; fiindcă nu am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.
Malole lenaꞌ ama baliꞌ fo paresaꞌ malolole Lamatualain Dedꞌea-oꞌolan, fo lele uluꞌ a Ana denu mana ola-olan Hosea sura nae, ‘Au hihii ngga, naeni, Au atahori ngga esa sue esa ratudꞌu susue-lalaiꞌ. Mete ma ara nda tao taꞌo naa sa, na, banda tutunu-hohotuꞌ fo rendi fee Auꞌ a, nda naꞌena sosoaꞌ sa.’ Naa Lamatualain nafadꞌe ena. Huu naa, Au nda uma mete-seꞌu atahori mana duꞌa rae sira ndoo-tetuꞌ sa, te uma mete-seꞌu atahori mana rahine rae sira masala-kiluꞌ.”
14 Atunci au venit la el discipolii lui Ioan, spunând: De ce noi și fariseii postim des, dar discipolii tăi nu postesc?
Basa ma, Yohanis Mana Saraniꞌ a, ana mana tungga nara rema risiꞌ Yesus. Ara ratane rae, “Hai mana tungga Yohanis, biasa puasa. Atahori Farisi ra puasa boe. Te taꞌo bee de Amaꞌ ana mana tungga mara akaꞌ raa-rinu rakandooꞌ a? Saa de ara nda puasa sa?”
15 Și Isus le-a răspuns: Pot jeli însoțitorii mirelui cât timp este mirele cu ei? Dar vor veni zilele când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
Te Yesus nataa se, nendiꞌ nekendandaaꞌ nae, “Taꞌo ia: mete ma hambu fefeta kakabꞌiꞌ, fuiꞌ ra nda puasa sa, te raa raꞌabꞌeta. Mete ma touꞌ a lemba-dodꞌen feꞌe sia naa, neꞌo basa se raa raꞌabꞌue reu esa. Te dei fo lao esa, mete ma atahori laen toꞌu rendi touꞌ a lemba-dodꞌen, na nonoon ra susa, dei fo oras naa ara puasa.
16 Și nimeni nu pune un petic de stofă nouă la o haină veche; fiindcă umplutura ia din haină și ruptura se face mai rea.
Atahori nda haꞌi teme feuꞌ mbei, fo tanda neu badꞌu mbara manasideꞌ sa. Huu mete ma safe badꞌu a, na teme feuꞌ a kurulululu. No taꞌo naa, badꞌu nenetandaꞌ a boe sika naꞌadꞌuaꞌ.
17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel burdufurile se sparg și vinul se varsă și burdufurile sunt distruse; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi și amândouă se păstrează.
Onaꞌ naa boe, atahori nda oni tua feuꞌ neu mbaꞌo mbokoꞌ sa. Te hokoꞌ na mbaꞌo a fanggi neuꞌ ena, ma nosi hendiꞌ tuaꞌ a. Dadꞌi tua feuꞌ musi oni neu mbaꞌo feuꞌ boe, naa fo ruꞌa se raꞌatataaꞌ no maloleꞌ!” [De Yesus nanori se nae Eni nenorin, feuꞌ. De afiꞌ neꞌebꞌue no nenori mbaraaꞌ.]
18 Pe când le spunea el acestea, iată, a venit un anumit conducător și i s-a închinat, spunând: Fiica mea adineaori a murit; dar vino și pune-ți mâna peste ea și va trăi.
Leleꞌ Yesus feꞌe olaꞌ no Yohanis ana mana tungga nara, malangga ume hule-oꞌeꞌ esa nema nandaa no Yesus. Atahori naa sendeꞌ lululanggan neu Yesus matan, de noꞌe nae, “Amaꞌ e! Tulun dei! Te au ana feto ngga feꞌe mate ena na. Amaꞌ nema fo tao limam neu e dei, fo ana nasodꞌa baliꞌ.”
19 Și Isus s-a ridicat și l-a urmat la fel și discipolii lui.
Yesus rena nala ma, no ana mana tungga nara tungga tuteꞌ a atahori naa.
20 Și iată, o femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, a venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui;
Sia dalaꞌ taladꞌan, ma inaꞌ esa lao tungga no se. Ana mboꞌa-mboꞌaꞌ a raaꞌ nda naloeꞌ no matetuꞌ sa too sanahulu rua ena. Ana duꞌa sia ralan nae, “Sadꞌi au nggama Yesus badꞌun, na, au hai neuꞌ ena.” Naa de ana neu nggama Yesus badꞌun suun.
21 Fiindcă spunea în ea însăși: Dacă mă voi atinge doar de haina lui, voi fi sănătoasă.
22 Dar Isus s-a întors și când a văzut-o a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Și femeia a fost făcută sănătoasă din acea oră.
Yesus medꞌa, de Ana heoꞌ dean de mete inaꞌ naa. Boe ma, Ana olaꞌ nae, “Ana ngge! Tao manggatee ralam. Te, huu mumuhere tebꞌe-tebꞌeꞌ neu Au, naa de ho hai.” Leleꞌ naa, inaꞌ naa hai neuꞌ ena boe.
23 Și când a intrat Isus în casa conducătorului și a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea făcând gălăgie,
Boe ma Yesus se lao rakandoo risiꞌ malangga ume hule-oꞌeꞌ a umen. Losa naa ma, Ana rala neu ma nita mana maꞌaminaꞌ lilii sususaꞌ, ma atahori hetar nggae ei-ei.
24 Le-a spus: Dați-vă la o parte, fiindcă fetița nu este moartă, ci doarme. Iar ei au râs în batjocură de el.
Te Yesus nafadꞌe se nae, “Sudꞌi nggae, fo ama baliꞌ leo! Huu anaꞌ ia nda mate sa. Ana sungguꞌ a.” Te ara mali penggo bafa nara mbali Yesus.
25 Dar după ce oamenii au fost scoși afară, a intrat și a luat-o de mână și fetița s-a ridicat.
Te basa ma, basa atahori ra lao dea reu. Boe ma Yesus nisiꞌ anaꞌ a kaman rala neu, de toꞌu nala liman. Boe ma anaꞌ a nasodꞌa neuꞌ ena.
26 Și faima acestui [lucru] s-a răspândit în tot ținutul acela.
Atahori rita onaꞌ naa, boe ma ara dui-bꞌengga ndule basa mamanaꞌ, saa fo Yesus taoꞌ naa.
27 Și pe când Isus pleca de acolo, doi orbi l-au urmat strigând și spunând: Fiul lui David, ai milă de noi.
Boe ma Yesus lao nakandoo. Mia dalaꞌ taladꞌan, atahori pokeꞌ rua matutunggaꞌ ro Yesus. Ara nggasi rae, “Mane Daud tititi-nonosin, e! Kasian hai dei!”
28 Și după ce a intrat în casă, orbii au venit la el; și Isus le-a spus: Credeți că pot face aceasta? Ei i-au spus: Da, Doamne.
Yesus ume rala neu, boe ma atahori poke ka ruaꞌ ra rema risiꞌ Yesus. De natane se nae, “Hei mimihere tebꞌe-tebꞌeꞌ mae Au uꞌena koasa fo tao nggi mita baliꞌ?” Boe ma rataa rae, “Awii! Amaꞌ afiꞌ mutane fai, te hai mimihere Amaꞌ tebꞌe-tebꞌeꞌ.”
29 Atunci le-a atins ochii, spunând: Fie-vă conform credinței voastre.
Yesus rena nala boe ma, Ana nggama mata nara, de olaꞌ nae, “Mete ma taꞌo naa, na, dadꞌi tungga hei nemehere mara!”
30 Și le-au fost deschiși ochii; și Isus le-a poruncit cu strictețe, spunând: Vedeți, nimeni să nu știe.
Yesus olaꞌ basa boe ma, ara rita neuꞌ ena. Te Yesus fee nesenenedꞌaꞌ neu se nae, “Misinedꞌa, e! Afiꞌ mifadꞌe neu atahori esa boe soꞌal saa mana dadꞌiꞌ ia!”
31 Dar după ce au ieșit, au răspândit faima lui în tot ținutul acela.
Te ara nda raꞌatataaꞌ rala ao nara sa. De ara laoꞌ ndule mamanaꞌ dui-bꞌengga saa fo Yesus taoꞌ a.
32 Pe când ieșeau, iată, au adus la el un om mut, posedat de un drac.
Atahori pokeꞌ ka ruaꞌ ra dea reu boe ma, atahori ra rendi atahori laen esa nisiꞌ Yesus. Atahori naa nda olaꞌ nalaꞌ sa, huu nitu a tao e.
33 Și după ce dracul a fost scos, mutul a vorbit; și mulțimile se minunau, spunând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel.
Yesus nita taꞌo naa ma, Ana parenda nitu a lao hela atahori naa. Nitu a lao hela e ma, atahori naa olaꞌ nalaꞌ neuꞌ ena. Basa atahori hetar sia na titindindiiꞌ a. Ara rae, “Awii! Hita atahori Yahudi nda feꞌe tita onaꞌ ia sa!”
34 Dar fariseii spuneau: Scoate dracii cu prințul dracilor.
Te atahori Farisi ra nda nau sa. Ara olaꞌ rae, “Weh! Nitu ra malanggan fee koasa fo Ana use-oi hendi nitu ra.”
35 Și Isus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor și predicând evanghelia împărăției și vindecând fiecare boală și fiecare neputință în popor.
Basa ma Yesus neu ndule kota ma kamboꞌ hetar, fo nanori sia ume hule-oꞌeꞌ ra. Ana nanori atahori Lamatualain Hara-lii Malolen, ma tao taꞌo bee fo ara dadꞌi atahorin. Ana o tao nahaiꞌ basa hedꞌis mataꞌ-mataꞌ.
36 Dar când a văzut mulțimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau căzute de oboseală și risipite, ca [niște] oi neavând niciun păstor.
Yesus nita atahori hetar naa ra ma, Ana kasian se, huu nda ritaꞌ rae tao taꞌo bee sa boe. Nda hambu esa nasalaꞌe se sa boe, de ara onaꞌ bibꞌi lombo nda raꞌena manatadꞌaꞌ sa.
37 Atunci le-a spus discipolilor săi: Secerișul, într-adevăr, este mare, dar lucrătorii puțini.
De Yesus olaꞌ no ana mana tungga nara nae, “Atahori ia ra, onaꞌ osi a buna-bꞌoan. Buna-bꞌoan naeꞌ, te mana tao ues ra nda dai, fo etu-ꞌoru rala basa buna-bꞌoan, fo mbedꞌa neu soka-poleꞌ.
38 Implorați, de aceea, pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui.
Huu na, ama musi moꞌe sia Tenu osiꞌ a, fo Ana haitua atahori mana tao ues, fo reu raꞌadꞌuru rala buna-bꞌoan.”
