Matei 7
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
“Kamutomboloshanga banenu, kwambeti nenjamwe Lesa akabule kumombolosha.
2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura la rândul vostru.
Momukute komboloshela banenu, mopelomo nenjamwe Lesa mweti akamomboloshele. Kayi mwelo ngomukute kusebenshesha pakombolosha, mwelo wopelowo nukasebensheshewe pali njamwe.
3 Dar de ce te uiți la paiul care este în ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna care este în propriul tău ochi?
Mukute kuboneconi kantu kang'ana kali mulinso mwamunobe, kotayeye omwine cishiki cili mulinso lyakobe?
4 Sau cum poți spune fratelui tău: Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău; și iată, bârna în propriul tău ochi?
Ngaumwambileconi munobeti, ‘Tubone ndikufunye kantu mulinso,’ Kakuli obe mulinso mwakobe muli cishiki?
5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi; și atunci vei vedea clar să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
Obe wandemi shibili! nanshi tatika kufunya cishiki ico cili mu linso lyakobe, empowelela kubona cena ne kukafunyamo kantu kali mulinso lyamunobe.
6 Nu dați ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și întorcându-se să vă sfâșie.
“Kamutapa bakabwa bintu bya Lesa, pakwinga ingabamubwelela ne kwisa kumuluma. Nambi kuwalila nkumba mikanda yamalungu, pakwinga nishikalwataulowa.”
7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide;
Senga nakamupe, langaula nimukacane, kukonkosha nibakamucalwile cisasa.
8 Fiindcă oricine cere, primește; și cine caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Ee, muntu lasengenga winga kupewa, muntu lalangaulunga winga kucicana, kayi muntu lakonkoshonga bakute kumucalwila cisasa.
9 Sau care este omul acela dintre voi, căruia, dacă îi cere fiul său o pâine, îi va da o piatră?
Niyani pakati penu amwe bamashali welela kupa libwe mwanendi lasenge shinkwa?
10 Sau dacă îi cere un pește, îi va da un șarpe?
Nambi usenga lunswi, ngamumupa njoka sena?
11 Așadar dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în cer, va da lucruri bune celor ce i le cer.
Lino amwe ne kwipa kwenuku, mucinshi kupa banabenu bintu byaina, kulyeconi kuli Bameshenu bakwilu, sena ngabalilwa kupa bintu byaina kuli balamusengenga?
12 De aceea toate lucrurile, pe care voiți să vi le facă oamenii, faceți-le și voi la fel; fiindcă aceasta este legea și profeții.
Neco, mubintu bili byonse mbyomulayandangeti bantu bamwinshile, mwelela nanshi amwe kubenshila byopelebyo. Pakwinga uku ekukwanilisha milawo ya Mose, ne biyisho bya bashinshimi.
13 Intrați pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la nimicire și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Kamwingililani mwakulipakatisha pacishinga cing'ana. Pakwinga cishinga cilatwalanga ku lufu ni cinene, ne nshila yatandabala ne bantu balapitingamonga nibagi.
14 Fiindcă strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Nomba cishinga cakuya kwingila kubuyumi nica kulipakatisha, ne nshila yakendi yayuma kwendamo, nabo balendengamonga nibang'ana.
15 Păziți-vă de profeții falși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
Kamucenjelani ne bashinshimi bandemi shibili. Bakute besanga kulinjamwe kababoneka babomba myoyo eti mbelele. Nomba mukati balyeti baumpe bansala.
16 După roadele lor îi veți cunoaște. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din ciulini?
Nimukabeshibile ku bisepo byabo. Sena bitondo bya myunga ngabisema minyansa? Sena ingamucana nkuyu ku kankolong'onso?
17 Tot așa, fiecare pom bun aduce rod bun; dar pomul rău face rod rău.
Citondo caina cikute kusema bisepo byaina, nomba citondo caipa cikute kusema bisepo byaipa.
18 Un pom bun nu poate face rod rău, niciun pom rău nu face rod bun.
Citondo caina nkacelela kusema bisepo byaipa sobwe, nambi citondo caipa kusema bisepo byaina nkacinshiki pimbi.
19 Fiecare pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
Citondo ciliconse citaseme bisepo byaina bakute kucitimbula ne kuciwala pa mulilo.
20 Așadar după roadele lor îi veți cunoaște.
Neco, bantu nimukabeshibile kuncito shabo.
21 Nu oricine îmi spune: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerului; ci cel ce face voia Tatălui meu care este în cer.
“Nteye muntu lambangoweti, ‘Nkambo, Nkambo,’ Eti akengile mu Bwami bwa kwilu sobwe, nsombi uyo lenshinga ncobalayandanga Bata ba kwilu.
22 Mulți îmi vor spune în acea zi: Doamne, Doamne, nu am profețit în numele tău? Și nu am scos draci în numele tău? Și nu am făcut multe lucrări minunate în numele tău?
Pabusuba bwakomboloshewa bantu bangi nibakambengeti, ‘Nkambo, Nkambo!’ Sena afwe ntetwali kukambauka mu lina lyenu? Twalikucikonsha kupulisha mishimu yaipa pakusebenshesha lina lyenu, mu lina lyenu kayi twalikwinsa bishikukankamanisha.
23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v-am cunoscut; plecați de la mine, voi, [cei] care lucrați nelegiuire.
Nomba ame ninkabambile pamensotuba kwambeti, ‘nkandimwishipo sobwe, fumani apa!’ Mobeshi kwinsa byaipa.”
24 De aceea pe oricine aude aceste cuvinte ale mele și le face, îl voi asemăna cu un om înțelept, care și-a zidit casa pe stâncă;
“Uliyense lanyumfunga ne kwakonkela maswi akame, welana ndendende ne muntu wamano uyo walebaka ng'anda yakendi palibwe lyacandanshi.
25 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și nu a căzut pentru că a fost fondată pe stâncă.
Kwalaloka mfula, milonga yalesula, lukupwe lwangofu lwalauma kung'anda, nomba ng'anda iliya kuwa sobwe, pakwinga walaibaka palibwe lyacandanshi.”
26 Și oricine aude aceste cuvinte ale mele și nu le face, va fi asemănat cu un om nebun, care și-a zidit casa pe nisip;
“Nomba uliyense lanyumfunga maswi akame, nsombi kabula kwakonkela, welana ndendende, ne muntu wapunama uyo walebaka ng'anda yakendi pa museya.
27 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și a căzut și prăbușirea ei a fost mare.
Kwalaloka mfula, milonga yalesula, lukupwe lwangofu lwalauma kung'anda, ng'anda yalawa, nomba kuwa kwa ng'andeyo kwalikuba kunene kuyosha.”
28 Și s-a întâmplat, după ce a terminat Isus aceste cuvinte, că oamenii au rămas înmărmuriți de doctrina lui;
Yesu mpwalapwisha kwamba makani awa, bantu bangi balakankamana ne njiyishilo yakendi.
29 Fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii.
Pakwinga nkalikubeti beshikwiyisha milawo ya Mose, nsombi nendi walikwiyisha ne ngofu.
