Matei 7
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
Leka kuakenkya ulamulwa, nuewe uzuleke kukenkigwa ulamulwa.
2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura la rândul vostru.
Ulamulwa nuapeza, nue uziza lamuilwa. Ningele nuiapimila nuewe uziza pimilwa yiyo yiyo.
3 Dar de ce te uiți la paiul care este în ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna care este în propriul tău ochi?
Kuniki nukugoza ikipande kamuti nikikoli muliho la mnyandugu ako, kunu shuine ikipande kigogo nikikoli muliho lako?
4 Sau cum poți spune fratelui tău: Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău; și iată, bârna în propriul tău ochi?
Uhumile ule kulunga kumunyandugu ako, kilaja nukuhegelye igogo nikikoli muliho lako, kunu uewe igogo likoli muliho lako?
5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi; și atunci vei vedea clar să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
Wimieli uewe; hangi heja igogo nilikoli muliho lako, hangi pang'wanso ukuhuma kuona iza nukuheja igogo la miti nilikoli muliho la munyandugu ako.
6 Nu dați ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și întorcându-se să vă sfâșie.
Leka kuipa mbwa iko nikigila imilandu, hangi leka kuigumila ingulima insailo kuutongeela ao. Uhumile kuigazanja nukuipambata namigulu, hangi akupilukila nukutamulanga inino inino.
7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide;
Lompa, nuewe ukupegwa, duma nuewe ukulija, pindula nuewe ukuluguilwa.
8 Fiindcă oricine cere, primește; și cine caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Wihi nuilompa wisingiilya, nuyu wihi nuiduma wilija, nu muntu wihi nuipindula wiluguilwa.
9 Sau care este omul acela dintre voi, căruia, dacă îi cere fiul său o pâine, îi va da o piatră?
Ang'wi ukoli muntu kitalanyu, ung'wana agalompe indya ukumpa igwe?
10 Sau dacă îi cere un pește, îi va da un șarpe?
Angwe ukumulompa nsamaki, nungwenso amupe nzoka?
11 Așadar dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în cer, va da lucruri bune celor ce i le cer.
Ang'wi unye nimiabe mumanyile kuapa iana anyu ipegwa niza, au Tata nukuli kigulu singaukuapa nangulu imaintu nimaza ao nimulompa?
12 De aceea toate lucrurile, pe care voiți să vi le facă oamenii, faceți-le și voi la fel; fiindcă aceasta este legea și profeții.
Kululo gwa, ayo nuilowa kitumilwa niako, nuewe uitumile iako uu. Kunsoko nuanso uzipilya numunyakidagu.
13 Intrați pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la nimicire și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Ingili kukiila ikihepeelo nikipinyi. Kunsoko ikihepeelo nikigali ni nzila ningali ihongile kuubi hangi antu idu ikiila inzila nanso.
14 Fiindcă strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Ikihepeelo nikipinyi, ikihepeelo nikipinyi ingi nzila nilongoe kuupanga hangi akehu niahumile kumiona.
15 Păziți-vă de profeții falși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
Ihambe nianyakidagu niautelee, azile aze atugae ndili ya nkolo, nianso mbugi ni ntaki.
16 După roadele lor îi veți cunoaște. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din ciulini?
Kuntendo yao mukualinga. Iantu ahumile na kukungula indya mumija, ang'wi itini mumibaruti.
17 Tot așa, fiecare pom bun aduce rod bun; dar pomul rău face rod rău.
Kululo umuti nuuza wituga indya ninziza, nu muti nuubi wituga ndya nimbi.
18 Un pom bun nu poate face rod rău, niciun pom rău nu face rod bun.
Umuti nuuza shanga uhumile kutuga indya nimbi. Nu muti nuubi shaukutuga indya ninza.
19 Fiecare pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
Muti wihi nishaukutuga indya ninza ukuteng'wa nukugung'wa mumoto.
20 Așadar după roadele lor îi veți cunoaște.
Kululo ukualinga kukiila ntendo yao.
21 Nu oricine îmi spune: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerului; ci cel ce face voia Tatălui meu care este în cer.
Singa ihi nimbila, mukulu mukulu, akingila mutemi wa kilunde, aoiti du niituma ulowa wang'wa Tata nana nuakigulu.
22 Mulți îmi vor spune în acea zi: Doamne, Doamne, nu am profețit în numele tău? Și nu am scos draci în numele tău? Și nu am făcut multe lucrări minunate în numele tău?
Antu idu azimbila uluhiku nulanso, mukumukulu kua lina lako, shaikuhegelye iamintunga kua lina lako, hangi kukiila lina lako shaikitumile ne nimakulu?
23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v-am cunoscut; plecați de la mine, voi, [cei] care lucrați nelegiuire.
Pang'wanso ziza aila kimazali, shanumulingile unyenye! Hegi kitalane, unye nimituma nimabi!
24 De aceea pe oricine aude aceste cuvinte ale mele și le face, îl voi asemăna cu un om înțelept, care și-a zidit casa pe stâncă;
Kululo wihi niwija inkani yane nukuityata ukimpyana numuntu numuhugu nauzengile inyumba akwe migulya nigwe.
25 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și nu a căzut pentru că a fost fondată pe stâncă.
Mbula ikakua, imazi akizula, nung'wega ukiza ukamikua inyumba pihi, kunsoko aizengilwe migulya migwe.
26 Și oricine aude aceste cuvinte ale mele și nu le face, va fi asemănat cu un om nebun, care și-a zidit casa pe nisip;
Uyu niwija ulukani lane, ahite kulukela, ikimpyanigwa numuntu numupungu nuzengele inyumba mihanga hanga.
27 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și a căzut și prăbușirea ei a fost mare.
Mbula ikaza, mazi akaza, nung'wega ukaza ukamikua ikagwa, nungwi wake ukatula ukulu.
28 Și s-a întâmplat, după ce a terminat Isus aceste cuvinte, că oamenii au rămas înmărmuriți de doctrina lui;
Ikapika matungo u Yesu naiwakondya kuligitya inkani nianso, umilundo ukakuilwa numanyisi wakwe.
29 Fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii.
Kululo aiwiamanyisa anga muntu nukite uhumi, hangi singa anga aandiki ao.
