Matei 7
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
Hlang te laitloek thil uh boeh, te daengah ni namamih lai n'tloek thil pawt eh.
2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura la rândul vostru.
Laitloeknah neh lai na tloek bangla namamih soah lai han tloek ni. Cungnueh neh na nueh uh te namamih taengah khaw han nueh ni.
3 Dar de ce te uiți la paiul care este în ochiul fratelui tău și nu iei în considerare bârna care este în propriul tău ochi?
Balae tih na manuca mik dongkah mikdaeng te na hmuh tih na mik kah thingboeng tah na hmat pawh?
4 Sau cum poți spune fratelui tău: Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău; și iată, bârna în propriul tău ochi?
Na manuca te balae tih, “Na mik kah mikdaeng ng'koeih sak, “na ti eh. Na mik ah thingboeng om ta te.
5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din propriul tău ochi; și atunci vei vedea clar să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
Hlangthai palat aw na mik khuikah thingboeng te lamhma la koeih dae. Te daengah ni na manuca mik kah mikdaeng koeih ham te phaeng na hmuh eh.
6 Nu dați ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și întorcându-se să vă sfâșie.
A cim te ui pae uh boeh, na laitha te ok hmaiah voei boeh. A kho neh a taelh uh phoeiah aka mael loh namamih vik a pawnsoem la ng'khueh ve.
7 Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide;
Bih uh lamtah nangmih te m'paek bitni. Toem uh lamtah na hmuh uh bitni. Khoek uh lamtah nangmih ham ong uh bitni.
8 Fiindcă oricine cere, primește; și cine caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Aka bih rhoek boeih loh a dang tih aka toem rhoek loh a hmuh, aka khoek rhoek khaw a ong pah ni.
9 Sau care este omul acela dintre voi, căruia, dacă îi cere fiul său o pâine, îi va da o piatră?
Nangmih taengah mebang hlang nim aka om. A ca loh buh a hoe vaengah anih te lungto pae tang mahpawh.
10 Sau dacă îi cere un pește, îi va da un șarpe?
Nga a hoe vaengah anih te rhul pae mahpawh.
11 Așadar dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în cer, va da lucruri bune celor ce i le cer.
Nangmih a thae la aka om long pataeng, na ca rhoek te kutdoe then paek ham na ming uh atah, vaan kah na pa loh a taengah aka bih rhoek te hno then muep a paek ngai ni ta.
12 De aceea toate lucrurile, pe care voiți să vi le facă oamenii, faceți-le și voi la fel; fiindcă aceasta este legea și profeții.
Te dongah hlang loh nangmih taengah saii sak ham na ngaih uh sarhui boeih te tah namamih long khaw amih ham saii pah van. Hetah olkhueng neh tonghma rhoek ol ni.
13 Intrați pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la nimicire și mulți sunt cei ce intră pe ea.
Vongka caek longah kun uh. Pocinah la aka khuen vongka tah ka tih longpuei khaw tampahyal mai. Te dongah te longah aka kun rhoek khaw muep om uh.
14 Fiindcă strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Hingnah la aka khuen vongka tah caek tih longpuei khaw thet. Te dongah te te aka hmu khaw a yool ni a om.
15 Păziți-vă de profeții falși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
Laithae tonghma rhoek te ngaithuen uh. Amih loh nangmih taengah tu pho neh ha pai uh. Tedae a khuiah kutveet aka khueh uithang la om uh.
16 După roadele lor îi veți cunoaște. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din ciulini?
Amih te a thaih dongah kangna ming uh bitni. Hling lamloh misur, lota lamloh thaibu thaih a bit uh mai khaming.
17 Tot așa, fiecare pom bun aduce rod bun; dar pomul rău face rod rău.
Te dongah thing then boeih loh a thaih a then la thaii, tedae thing thae tah a thaih a thae la thaii.
18 Un pom bun nu poate face rod rău, niciun pom rău nu face rod bun.
Thing then dongah a thaih thae cuen thai pawt tih, thing thae dongah a thaih then cuen bal pawh.
19 Fiecare pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
A thaih then aka thaii pawh thingkung boeih te a vung tih hmai khuila a voeih uh.
20 Așadar după roadele lor îi veți cunoaște.
Te dongah amih te a thaih ah na ming uh mako.
21 Nu oricine îmi spune: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerului; ci cel ce face voia Tatălui meu care este în cer.
“Kai taengah ‘Boeipa, Boeipa,’ aka ti boeih loh, vaan ram khuiah kun mahpawh. Tedae vaan kah a Pa kongaih aka saii rhoek ni a kun eh.
22 Mulți îmi vor spune în acea zi: Doamne, Doamne, nu am profețit în numele tău? Și nu am scos draci în numele tău? Și nu am făcut multe lucrări minunate în numele tău?
Tekah khohnin atah kai taengah, 'Boeipa, Boeipa,’ na ming neh ka phong uh, na ming neh rhaithae ka haek uh moenih a? Na ming neh thaomnah khaw muep ka tak sak moenih a?, 'a ti uh ni.
23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v-am cunoscut; plecați de la mine, voi, [cei] care lucrați nelegiuire.
Te vaengah amih te, 'Nangmih kan ming pawh, olaeknah aka saii rhoek te kai taeng lamloh mael uh,’ tila ka phong ni.
24 De aceea pe oricine aude aceste cuvinte ale mele și le face, îl voi asemăna cu un om înțelept, care și-a zidit casa pe stâncă;
“Te dongah kai ol he a yaak tih aka saii boeih te tah hlang cueih la a thuidoek ni. Anih tah a im te lungpang soah a sak.
25 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și nu a căzut pentru că a fost fondată pe stâncă.
Rhotui bo tih tuiva ha lo, khohli te hli tih tekah im te a palet. Tedae lungpang soah a sut dongah bung pawh.
26 Și oricine aude aceste cuvinte ale mele și nu le face, va fi asemănat cu un om nebun, care și-a zidit casa pe nisip;
Ka ol a yaak dae aka saii pawt boeih tah hlang ang nen ni a vai uh eh. Amih long tah laivin soah ni a im a sak.
27 Și a căzut ploaia și au venit șuvoaiele și au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea; și a căzut și prăbușirea ei a fost mare.
Rhotui bo tih tuili ha lo, hlipuei ha hli vaengah tekah im a daeng tih bung. Tekah a bungnah te tah a tloh la om coeng,” a ti nah.
28 Și s-a întâmplat, după ce a terminat Isus aceste cuvinte, că oamenii au rămas înmărmuriți de doctrina lui;
Jesuh loh ol a khah vaengah a thuituennah soah hlangping tah let uh.
29 Fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii.
Amih te amamih kah cadaek rhoek banglam pawt tih saithainah aka khueh kah bangla a thuituen.
