Matei 5
1 Și văzând mulțimile, a urcat pe munte; și pe când ședea, discipolii lui au venit la el;
Iyesus b́ shuuts shoydek't sha'iru ay asho b́ bek'tsok'on, guri abaats kesht beeb́dek'i, b́ danifwots b́maants t'iinbodek'i.
2 Și el și-a deschis gura și i-a învățat, spunând:
Hank'o et tnwere daniyo dek'b́twi.
3 Binecuvântați sunt cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăția cerului.
«Dari mengstu bok b́wottsotse, Ik'ats te'eyirwots derekne.
4 Binecuvântați sunt cei ce jelesc, pentru că ei vor fi mângâiați.
Ik'o boon b́ k'up'shitwotse, shiyanirwots derekne.
5 Binecuvântați sunt cei blânzi, pentru că ei vor moșteni pământul.
Sheeng ashuwots datso bo naatetwotse derekne.
6 Binecuvântați sunt cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că ei vor fi săturați.
Kááw keewo k'ak'irwotsnat shashwirwots, boworitwootse derekne.
7 Binecuvântați sunt cei milostivi, pentru că ei vor obține milă.
Bosh maac'o k'ewetwosh maac' nefitwots derekne.
8 Binecuvântați sunt cei cu inima pură, pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu.
Nib s'ayin detstswots Ik'o bobek'etwotse derekno.
9 Binecuvântați sunt cei ce fac pace, pentru că ei vor fi chemați copiii lui Dumnezeu.
Ash ashi dagotse manonat jeenon woshitwots, Ik'i nana'uwotsiye eteetwotse derekne.
10 Binecuvântați sunt cei persecutați pentru dreptate, pentru că a lor este împărăția cerului.
Kááw keewosh gisheyirwots Ik'i mengstu bok bwottsotse Derekne.
11 Binecuvântați sunteți când, din cauza mea, vă vor ocărî și vă vor persecuta și vor spune orice fel de rău, cu falsitate, împotriva voastră.
«T jangosha err ashaashwots itn boc'ashor bogiishor, kooton it shúútso bot'afiwor derek itne.
12 Bucurați-vă și veseliți-vă peste măsură, pentru că mare este răsplata voastră în cer; fiindcă tot așa i-au persecutat pe profeții care au fost înainte de voi.
Dari mengstotse it daatsit k'awntso een b́wottsotse gene'ore, ayide gene'ore. Itiyere shin teshts nebiyiwotsi mank'o gishewo boats betsrne.»
13 Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi sărată? Nu mai este bună la nimic decât să fie aruncată afară și călcată sub picioarele oamenilor.
Manats dabt Iyesus hank'owa bíet, «It datsatsi beerok'o itne, ernmó beero b́shaawo b́ t'ut'etka wotiyal b́shaawo aak'alrniya aaniy daatso b́faliti? Úromaants juweyar ashon net'eyoniyere okoon shinomaants egoshor woteratse.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe deal nu poate fi ascunsă.
Itiye datsansh sháán itne, guri abaats ageets kitu ááshosh falratsane.
15 Nici nu aprind oamenii candela și o pun sub oboroc, ci pe sfeșnic; și aceasta dă lumină tuturor celor din casă.
Ashuwots c'eesho c'eeshde'er mootse fa'a ash jamwotssh b́sháánitwok'o girgijiyatsa bogedfoni bako oosh shirots dashan geraknee.
16 Astfel să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să îl glorifice pe Tatăl vostru care este în cer.
Mank'o ashuwots it sheeng fino be'ear it nih darotstso bo mangiytwok'o, it sháánonwere ash jami shinatse shááne.»
17 Să nu gândiți că am venit să distrug legea sau profeții; nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
Aaninwere Iyesus hank'o bíet, «Muse nemonat nebiyiwots danits dano gakosh twatsok'o itsh bíarerawok'owa, taaye bos'eentwok'o woshoshe t weyi bako gákosh waratse.
18 Fiindcă adevărat vă spun: Până cerul și pământul vor trece, o iotă sau o frântură de literă nu va trece nicidecum din lege, până totul va fi împlinit.
Ariko itsh keewirwe, daronat datson bobeshefetsosh nem jamo s'eenetwe bako nemotse fidel múk'na'a iku wee k'op'u t'afratsane.
19 De aceea, oricine va strica una dintre cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni astfel, va fi chemat cel mai mic în împărăția cerului; dar oricine le va împlini și [îi] va învăța pe alții, acela va fi chemat mare în împărăția cerului.
Mansha tzazi múkna'anotsitse dab iku gaketwonat k'osh ashuwotswor bogaketwok'o boon danit asho dari mengstotse múk'ee b́wotitiye. Ernmó t tzazi jamanotsi s'eentsosh, k'oshwotswere bo s'eentsitwok'o boon danit asho dari mengstotse een wotitwe.
20 Căci vă spun că: Dacă dreptatea voastră nu va întrece dreptatea scribilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în împărăția cerului.
Manshe kááw it woto nem danifwotsenat ferisawino eteefwotskoniyere bogo b́k'azal b́jamon dari mengstots it kindrawok'o itsh keewirwe.
21 Ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu ucizi; și oricine va ucide va fi sub amenințarea judecății.
«Yoots dúr teshts ashuwotssh eteetso shishrte, manwere ‹úd'k'aye, ash úd'tsats angshetwe› eteeke.
22 Dar eu vă spun că: Oricine este mânios fără motiv pe fratele său, va fi sub amenințarea judecății; și oricine va spune fratelui său: Raca, va fi sub amenințarea consiliului; dar oricine va spune: Nebunule, va fi sub amenințarea focului iadului. (Geenna g1067)
Taamó itsh keewirwe, bíeshwi fayitw jamats angsha angsheti, ando bí'eshush, ‹Nee woterawani!› err c'ashetwo angshirwots shinatse bíats angsheti, ‹Dartsani› err c'ashetu jamo gahanem tawotsa b́kinditwok'o bíats angsheti. (Geenna g1067)
23 De aceea, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta,
Eshe nee n wosho gizi wosh t'intseyiru t'arp'ezok Ik'osh n door, niyats iirts eshwo b́ beewo n gawitka wotiyal,
24 Lasă-ți darul acolo, înaintea altarului și du-te întâi de te împacă cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
n wosho gizi wosh t'intsiru tarap'ezmanok gerk'rar, amr shini n eeshunton manewe, maniyere okoon aanar n wosho t'intswe.
25 Învoiește-te repede cu potrivnicul tău, pe când ești cu el pe cale; ca nu cumva potrivnicul să te predea judecătorului și judecătorul să te predea executorului și să fii aruncat în închisoare.
N balngaro neen s'amire angishi moo maants b́ damfere weerindatse káári n balangaronton ik wotowe. Man woto b́k'zal n nbalangaro danyosh, danyonwere polisosh, polisonu beshde'er b́ ime tipi moots n kinditi.
26 Adevărat îți spun: Nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti cel din urmă bănuț.
Aroniye neesh ti keewiri, niyats angshets santimi tebu day ni'ishfetsosh b́ jamon manitse keyatsne.»
27 Ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu comiți adulter;
Manats dabt Iyesus hank'owa bíet, «Wido amk'aye!» eteetsok'o shishrte.
28 Dar eu vă spun că: Oricine se uită la o femeie pentru a o pofti, a comis deja adulter cu ea în inima lui.
Taamó itsh keewirwe, «Máátso s'iilt tewnts jamo, manoor b́ nibotse binton k'eeree» etre.
29 Și dacă ochiul tău cel drept te poticnește, scoate-l și aruncă-l de la tine; fiindcă îți este de folos să piară unul dintre membrele tale și să nu fie aruncat tot trupul tău în iad. (Geenna g1067)
N k'ani ááwo morro nfinitwok'o neen b́woshitka wotiyal, kishde juk'rowe! niats jamó gahanemits b́ juwewoniyere níatsatse ikoko nt'ut'o neesh k'anefe. (Geenna g1067)
30 Și dacă mâna ta cea dreaptă te poticnește, taie-o și arunc-o de la tine; fiindcă îți este de folos să piară unul dintre membrele tale și să nu fie aruncat tot trupul tău în iad. (Geenna g1067)
N k'ani kisho morro n finitwok'o b́ k'aliyal, k'ut'de juk'rowe, niats jamo gahanemits b́ juwewoniyere niatsotse ikoku n t'ut'o k'anefe neesha. (Geenna g1067)
31 S-a spus că: Oricine va divorța de soția lui, să îi dea o carte de despărțire.
«B́ máátsu fakshitu jamo bin b́fakshtsok'o kitsit frmo bish ímee» etre.
32 Dar eu vă spun: Oricine va divorța de soția lui, exceptând cauza curviei, o face să comită adulter; și oricine se va căsători cu cea care este divorțată, comite adulter.
Taamó «Widi jangon b́wotiyala bako, b́ máátsu fakshitu jamo widets bwotitwk'owa bin b́woshiti, fakshetsu deke'etu jamonwere widetsiye b́wotiti.»
33 Din nou, ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu juri fals, ci împlinește jurămintele tale față de Domnul;
Ando shin ashuwotssh, «Kooton taark'ayere, ernmó it taaro doonzosh s'eentswere» eteetsonowere shishrte.
34 Dar eu vă spun: Nu jurați niciodată; nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu;
Taamó, «B́jamonor taark'ayere» etirwe itsha. Daronwere Ik'i beyoki joor b́wottsotse, daronor b́wotiyal,
35 Nici pe pământ, pentru că este sprijinul picioarelor lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
Datsunwere doonzo tufi need'oko bwottsotse datsonor taark'ayere, nugus eeno kitu bwottsotse Iyerusalemno taark'ayere,
36 Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face un singur păr alb sau negru.
N took s'iirotse ikunor dab nas'o wosho wee aak' wosho nfalrawotse ntookonor b́wotiyal taark'aye.
37 Dar cuvântul vostru să fie: Da, da; nu, nu; dar ce este mai mult decât acestea vine din rău.
Mansh it noon keew keewon «Ee» it etal «Ee» et wotowa wee «Iya'a» it etal «Iya'a» et wotowa bako maniyere beshtso shed'anikee.
38 Ați auzit că s-a spus: Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.
« ‹Ááwi shegro ááwa, gáshi shegro gásha› eteetsok'o shishrte.
39 Dar eu vă spun: Nu vă împotriviți celor ce vă fac rău; ci oricui te va lovi peste obrazul tău drept, întoarce-i și pe celălalt.
Taamó hank'o etirwe itsha, gond itats finiru ashuwotsats weero wersh k'ayere. Ernmó nk'ani malalo jabitwosh ngiri malalo ananshde ime.
40 Și dacă vreunul voiește să meargă la judecată cu tine și să îți ia cămașa, lasă-i și haina.
Ash iko nkito dek'osh geeyar niyatse b́moshal, n kotiyonor b́dek'etwok'o bísh k'ayk'rowe.
41 Și cu cel ce te va constrânge să mergi o milă, mergi cu el două.
Ash iko ‹Taanton kuro kurde ik kilo metrok'o amee, › err neen b́shefiyal, nemon kuro kurde git kilometro bínton amee.
42 Celui ce îți cere, dă-i; și celui ce voiește să se împrumute de la tine, nu îi întoarce spatele.
Niyoke k'onitwosh ime, niyoke gushosh geyirwosh k'aze etk'aye.»
43 Ați auzit că s-a spus: Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe dușmanul tău.
Manats dabt Iyesus hank'owa bí'eti, « ‹N giyo shune, n balngaro shid'ee› eteetsok'o shishrte.
44 Dar eu vă spun: Iubiți pe dușmanii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă folosesc cu dispreț și vă persecută;
Taa it balngarwotsi shunere, iti gishirwotssh Ik'o k'onwere» etirwe.
45 Ca să fiți copiii Tatălui vostru care este în cer, pentru că el face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
Han it k'aliyal, darotse fa'o it nihsh nana'úwotsi wotitute. Bíye gondwotsnat sheengwotssh aawo kishirwee, mank'o kááwwotsnat k'uurwotssh bí awsho butsirwee.
46 Fiindcă, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Nu fac și vameșii la fel?
Iti shunir ashuwots s'uzi it shunal eeg k'awntse it detsi? Morretswots mank'o k'alirunoshna
47 Și dacă salutați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult decât alții? Nu fac și vameșii astfel?
It eshwots s'uzi jamo it aatitka wotiyal eshe aawne bogo it finirwoni? Ik' ash woterawotswor mank'o k'alirunoshna?
48 De aceea fiți desăvârșiți, chiar așa cum Tatăl vostru din cer este desăvârșit.
Eshe daritstso it nih s'een b́wottsok'o itwere s'eenwotsi wotoore.
