Matei 27
1 Când a venit dimineața, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, să îl ucidă.
Fefetu anan, basa atahori mana nggero dedꞌeat agama naa, rala haraꞌ sa, fo rae tao risa Yesus.
2 Și legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pontius Pilat, guvernatorul.
Huu naa, ara paꞌa rendi E neu nataa hofernor Pilatus. Huu ara nauꞌ a hofernor Pilatus hukun nisa Yesus.
3 Atunci Iuda, care l-a trădat, când a văzut că a fost condamnat, s-a căit și a adus înapoi cei treizeci de arginți marilor preoți și bătrânilor,
Leleꞌ Yudas bubꞌuluꞌ oi, Yesus nene hukun mate ma, ana fale ralan, huu eni mana seo hendi Yesus. Basa ma ana baliꞌ nisiꞌ malangga agama Yahudi ra malangga nara, ro lasi-lasi adat ra, fo fee baliꞌ doi fula ka telu nulu nara.
4 Spunând: Am păcătuit prin aceea că am trădat sângele nevinovat. Dar ei au spus: Ce ne pasă nouă? Te privește!
Ana nafadꞌe nae, “Au sala ena, huu au fee hendi atahori nda mana naꞌena salaꞌ saa sa boe.” Te ara rataa rae, “Weh! Hai nda bubꞌuluꞌ mo nggo saa ena! Mesaꞌ nggo musi lemba-musaa salaꞌ naa.”
5 Și el aruncând arginții în templu, a plecat; și s-a dus și s-a spânzurat.
Basa ma Yudas mbia hendi doiꞌ ra risiꞌ Ume Hule-oꞌe Huuꞌ a. De lao dea neu londa aon losa ana mate.
6 Dar preoții de seamă au luat arginții și au spus: Nu este legiuit să îi punem în vistierie, pentru că este prețul sângelui.
Boe ma malangga agama Yahudi ra malangga nara reu tengga rala doiꞌ fo Yudas nggari hendiꞌ naa ra. Ara ola-olaꞌ rae, “Ata afiꞌ tao baliꞌ doiꞌ ia ra risiꞌ peti doiꞌ rala neu, te doiꞌ ia manggenggeoꞌ.
7 Și au ținut sfat și au cumpărat cu ei câmpul olarului, ca să îngroape pe străini în el.
Dadꞌi malole lenaꞌ teu hasa rae ombat esa sia mana tao huraꞌ ra. Mete ma atahori feaꞌ ra mate, ma atahori nda rahine e sa, na, ata taꞌoi e sia naa.”
8 De aceea câmpul acela a fost numit câmpul sângelui, până în ziua de azi.
Basa ma ara pake doiꞌ naa ra, de reu hasa rendiꞌ neu rae. Naa de losa faiꞌ ia, atahori roꞌe rae naa oi, “Rae raaꞌ’.
9 Atunci a fost împlinit ce fusese spus prin profetul Ieremia, spunând: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care cei dintre copiii lui Israel l-au prețuit;
No taꞌo naa, ara tungga Lamatuaꞌ mana ola-olan Yermia nafadꞌe memaꞌ nae, “Ara pake doi fulaꞌ telu nulu fo hasa rae. Ara pake doiꞌ naa ra, huu doiꞌ naa dai bae neu atahori sa felin, tungga saa fo atahori Israꞌel ra raꞌetuꞌ memaꞌ ena.
10 Și i-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a rânduit mie Domnul.
Rae naa ara hasa mia mana tao huraꞌ, tungga Lamatualain parendan neu au.”
11 Și Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Și Isus i-a spus: Tu spui.
Leleꞌ naa atahori toꞌu rendi Yesus nisiꞌ hofernor, boe ma ana naselu bale no Yesus nae, “Taꞌo bee e? Ho ia, tebꞌe-tebꞌeꞌ atahori Yahudi ra, Manen do?” Ana nataa nae, “Tebꞌe. Pak olaꞌ naa nda ena.”
12 Și când a fost acuzat de preoții de seamă și bătrâni, nu a răspuns nimic.
Te leleꞌ malangga agama Yahudi ra malangga nara ro lasi-lasi adat ra fua salaꞌ hetar neu Yesus. Ana nda nataa saa sa boe.
13 Atunci Pilat i-a spus: Nu auzi câte lucruri aduc ei mărturie împotriva ta?
Basa ma hofernor natane mbali E nae, “Nda rena oꞌolan nara sa do? Ara fee salaꞌ hetar neu Nggo. Te taꞌo bee de nda muselu sa boe?!”
14 Și nu i-a răspuns la nicio vorbă; așa că guvernatorul se minuna foarte mult.
Te Ana nda nataa mbei sa boe, losa hofernor a o ndindiiꞌ a boe.
15 Și la acea sărbătoare guvernatorul avea obiceiul să elibereze oamenilor un prizonier, pe care îl voiau.
Tungga too, mete ma atahori Yahudi ra tao fefeta Paska, na, Hofernor a biasa mboi atahori bui esa fee neu se tungga sira hihiin.
16 Pe atunci aveau un prizonier faimos, numit Baraba.
Lele naa, atahori bui esa, naran Barabas. Basa atahori rahine e, huu deꞌulakan seli.
17 De aceea când erau adunați, Pilat le-a spus: Pe care voiți să vi-l eliberez? Pe Baraba, sau pe Isus, care este numit Cristos?
Faiꞌ naa o, atahori hetar reu risiꞌ hofernor fo roꞌe ana mboꞌi hendi atahori bui esa onaꞌ biasan. Boe ma Pilatus natane se nae, “Malole! Te au mboꞌi seka? Sia ia Barabas, ma Yesus fo atahori roꞌe rae, Yesus, Kristus. Au mboꞌi seka? Hei pili.”
18 Fiindcă știa că din cauza invidiei l-au predat.
(Hofernor olaꞌ naꞌo naa, te ana bubꞌuluꞌ malangga agama Yahudi ra malangga nara rendi Yesus fee neu eni, huu mburuoeꞌ seli ro E.)
19 Pe când el era așezat pe scaunul de judecată, soția sa a trimis la el, spunând: Să nu ai nimic a face cu acel om drept; fiindcă azi am suferit multe în vis din cauza lui.
Leleꞌ hofernor feꞌe paresaꞌ dedꞌeat naa, ma saon haitua haraꞌ fee neu e nae, “Amaꞌ, e! Besa-besa o te Yesus nda naena salaꞌ saa sa boe. Huu Yesus, de tembaꞌ au ulumein nda maloleꞌ sa. Losa leleꞌ ia boe o au feꞌe medꞌa na nda maloleꞌ sa.”
20 Dar preoții de seamă și bătrânii au convins mulțimile ca să îl ceară pe Baraba, iar pe Isus să îl nimicească.
Te malangga agama Yahudi ra malangga nara ro lasi-lasi adꞌat ra akaꞌ tusu-hai atahori hetar naa ra, fo roꞌe hofernor mboꞌi Barabas, ma hukun risa Yesus.
21 Guvernatorul a răspuns și le-a zis: Pe care dintre cei doi voiți să vi-l eliberez? Iar ei spuneau: Pe Baraba.
Basa de natane seluꞌ se fai nae, “Mia atahori ka ruaꞌ ia ra, au mboꞌi seka?” Ma basa se rataa randaa rae, “Barabas! Mboꞌi Barabas!”
22 Pilat le-a spus: Atunci ce să fac cu Isus, care este numit Cristos? Iar ei toți i-au spus: Să fie crucificat.
Basa ma natane se nae, “Mete ma taꞌo naa, na, au tao Yesus ia taꞌo bee, fo atahori roꞌe rae, Kristus?” Boe ma basa se nggasi randaa rae, “Mbaku misa Yesus sia hau ngganggeꞌ a!”
23 Iar guvernatorul a spus: De ce, ce rău a făcut? Dar ei strigau și mai tare, spunând: Să fie crucificat.
Hofernor natane fai nae, “Te Yesus salan saa? Au paresaꞌ Yesus ena, te nda hambu salan saa sa boe!” Te basa se nggasi rahereꞌ fai rae, “Tao misa E! Mbaku E neu hau ngganggeꞌ a leo!”
24 Când Pilat a văzut că nu poate fi de niciun folos, ci mai degrabă s-a făcut tumult, a luat apă și și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, spunând: Sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă privește!
Nda dooꞌ sa ma, ana nahine nae, eni nda bisa tao saa sa ena, huu basa atahori naa ra rae ramue ena. Naa de ana haꞌi oe de safe liman sia mata nara, de nafadꞌe nae, “Au nda lemba-doi atahori ia mamaten sa! Hei mana lemba-doi!”
25 Atunci tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.
Boe ma basa atahori naa ra nggasi rataa rae, “Hei, hela neu! Hela fo hai mo hai umbu ana mara lemba-doi mala raa na!”
26 Atunci le-a eliberat pe Baraba; și după ce l-a biciuit pe Isus, l-a predat să fie crucificat.
Rena onaꞌ naa, ma ana oi, “Neu.” Boe ma ana mboꞌi Barabas, tungga hihii nara. Ma ana parenda atahori mana raneaꞌ ra, fo reu liꞌu Yesus rendiꞌ ue. Liꞌu basa, boe ma soldꞌadꞌu ra ro Yesus, de rae reu mbaku risa E sia hau ngganggeꞌ a.
27 Atunci soldații guvernatorului l-au luat pe Isus în sala de judecată și au adunat în jurul lui toată ceata de soldați.
Basa naa ma, soldꞌadꞌu ra lea ro Yesus nisiꞌ sira ume nenean nembeleon. Sia naa, roꞌe rala nonoo nara batalion esa.
28 Și l-au dezbrăcat și i-au pus o robă stacojie.
Boe ma ara fee Yesus pake badꞌu naruꞌ dula mbila rorooꞌ esa.
29 Și după ce au împletit o coroană de spini, au pus-o pe capul lui; și o trestie în mâna lui dreaptă și îngenuncheau în fața lui și își băteau joc de el, spunând: Bucură-te, Împăratul iudeilor.
Boe ma, ara haꞌi rala hau manggouꞌ a longgen de hano e dadꞌi soloꞌ. De ara ndeni solo mahinat naa neu Yesus langgan, de raꞌamiminaꞌ onaꞌ ara rae soꞌu mane feuꞌ rendiꞌ solo panggat. Boe ma ara fee Yesus toꞌu hau esa sia lima onan, onaꞌ tetea parendaꞌ. Basa ma ara sendeꞌ lululangga nara mbali Yesus, ma raꞌaeꞌeiꞌ E rae, “Hadꞌa-hormat atahori Yahudi ra manen.”
30 Și scuipând asupra lui, au luat trestia și îl loveau în cap.
Boe ma ara puras miru neu Yesus, ma haꞌi teteas mia liman, de dedꞌeu raꞌamiminaꞌ neu Yesus langgan.
31 Și după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de robă și l-au îmbrăcat cu hainele lui și l-au dus să îl crucifice.
Ara raꞌaꞌeꞌeiꞌ basa Yesus, ma ara olu hendi badꞌu naruꞌ a. De ara olu baliꞌ Yesus bua-baꞌu na. Basa ma, ara ro Yesus kalua mia kota Yerusalem, fo reu mbaku Yesus sia hau ngganggeꞌ losa mate.
32 Și pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon; pe el l-au constrâns să îi ducă crucea.
Leleꞌ ara lea rendi Yesus, losa dalaꞌ taladꞌan ma randaa ro atahori Kirene sa nae kota rala neu. Naran Simon. Ara raꞌasusuuꞌ e nasaa nggati Yesus hau ngganggen.
33 Și când au ajuns la un loc numit Golgota, căruia i se spune Locul Căpățânii,
Basa ma ara losa mamanaꞌ sa, naran Golgota. (Sia dedꞌea Aram, sosoan nae, “Mamana langga ruiꞌ.”)
34 I-au dat să bea oțet amestecat cu fiere. Și gustând, a refuzat să bea.
Sia naa ara rae fee Yesus ninu anggor mana sambor no modꞌo mana meruꞌ, naa fo Ana bisa naꞌatataaꞌ mambetaꞌ a. Yesus sobꞌa nala mbei ma, Ana timba hendi e.
35 Și l-au crucificat și și-au împărțit hainele lui, aruncând sorți; ca să se împlinească ce fusese spus de profetul: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți.
Basa ma ara mbaku E sia hau ngganggeꞌ. Boe ma soldꞌadꞌu ra lea lot fo rae rahine seka mana hambu bua-baꞌun.
36 Și șezând, soldații îl vegheau acolo.
Basa ma ara endoꞌ ranea E sia naa.
37 Și i-au pus deasupra capului său acuzația lui în scris: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
Ara suraꞌ sia papaꞌ sa rae, “IA YESUS, ATAHORI YAHUDI RA MANEN” Boe ma ara mbaku papaꞌ neu Yesus Langgan ataꞌ, de rafadꞌe saa de ara hukun risa Lamatuaꞌ Yesus.
38 Tot atunci au fost crucificați cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
Sia naa, ara o mbaku risa atahori naꞌo rua boe. Esa sia Yesus bobꞌoa onan; ma esa sia bobꞌoa diin.
39 Și cei ce treceau îl înjurau, clătinând din cap,
Basa atahori mana lao tungga naa, mete E. Boe ma ara penggo-ule bafa nara ma raꞌaꞌeꞌei E.
40 Și spunând: Tu care distrugi templul și îl zidești în trei zile, salvează-te pe tine însuți. Dacă ești tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce.
Ara eki-randu E rae, “Hoi! Ho mae, Ho bisa ofe hendi Lamatualain Ume Hule-oꞌe Huu na, basa fo mufefela baliꞌ e sia akaꞌ fai telu, rala, to? Mete ma tebꞌeꞌ-tebꞌeꞌ Ho Lamatualain Anan, na, sobꞌa mboꞌi hendi Aom fo onda mia hau naa ata.”
41 Și la fel, batjocorindu-l, preoții de seamă, cu scribii și bătrânii, spuneau:
Malangga agama Yahudi ra malangga nara, meser agama ra, ro lasi-lasi adat ra o raꞌaeꞌeiꞌ E onaꞌ naa boe rae,
42 Pe alții i-a salvat; pe sine însuși nu se poate salva. Dacă este el Împăratul lui Israel, să coboare acum de pe cruce și îl vom crede.
“Ana fee atahori laen rasodꞌa ena, te Ana nda tao nasodꞌa nala aon sa, o. Ana nae, Eni atahori Israꞌel ra Manen! Mete ma taꞌo naa na malole lenaꞌ Ana onda mia hau ngganggeꞌ a leo. Mete ma tita taꞌo naa, fo ata feꞌe tamahere E Ena.
43 S-a încrezut în Dumnezeu; să îl scape acum, dacă îl dorește. Fiindcă a spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
Mete ma tebꞌe-tebꞌeꞌ Eni Lamatualain Anan, Hela neu fo ‘Ana namahena neu Lamatualain. Dadꞌi mete ma Lamatuaꞌ hii E, hela neu fo Lamatuaꞌ mana fee E masodꞌa.’”
44 De asemenea tâlharii care erau crucificați împreună cu el, îl ocărau cu aceleași cuvinte.
Naꞌo karuaꞌ ra o raꞌaeꞌeiꞌ E onaꞌ naa boe.
45 Iar de la ora șase s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ora nouă.
Basa naa ma, maꞌahatuꞌ a tatana nala mamanaꞌ naa mia reorendun losa liiꞌ telu bobꞌon.
46 Și pe la ora nouă, Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eli, Eli, lama sabactani? Care este tradus: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
Nandaa no liiꞌ telu bobꞌon ma, Yesus nggasi nendiꞌ dedꞌea Aram nae, “Eli-Eli! Lama sabaktani?” (Sosoan oi, “Au Lamatua ngga! Au Lamatualain ngga, e! Taꞌo bee de Amaꞌ musudꞌea lao hela Au taꞌo ia?”)
47 Și unii din cei ce stăteau acolo în picioare, când au auzit, au spus: Acesta cheamă pe Ilie.
Hambu atahori hira deka-deka sia naa rena haran. Boe ma ara rae, “Hoi! Hei rena dei. Ana noꞌe Elia, Lamatuaꞌ mana ola-ola maꞌahulun!’
48 Și imediat, unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l-a umplut cu oțet și l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea.
Basa ma atahori sa nela-nelaꞌ neu haꞌi nala lombu de boroꞌ neu anggor maꞌeiꞌ a. Boe ma ana dosoꞌ te a tonggo na neu lombu a, de loo neu Yesus nudꞌun fo Ana musi.
49 Dar ceilalți spuneau: Lăsați-l, să vedem dacă va veni Ilie să îl salveze.
Te atahori ruma fai olaꞌ rae, “Tahani dei fo ata mete sobꞌa, Elia nau nema fee masodꞌaꞌ neu E, do hokoꞌ?”
50 Iar Isus, după ce a strigat din nou cu voce tare și-a dat duhul.
Basa ma Yesus nggasi nahereꞌ seluꞌ, ma etu hahaen boe.
51 Și iată, perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos; și pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat;
Sia Ume Hule-Oꞌe Huuꞌ a, hambu teme babꞌa monae loaꞌ sa doko-doko bambi Lamatualain Kama Meumare manaseliꞌ Na. Leleꞌ Yesus hahaen etu boe, ma teme babꞌaꞌ a sika hendi neu rua, mia ataꞌ losa raeꞌ neu. Boe ma rae a nanggenggo losa fatu monaeꞌ ra senggi.
52 Și mormintele au fost deschise; și multe trupuri ale sfinților care adormiseră, s-au ridicat;
Rates ra o tabuka boe. Boe ma Lamatualain tao nasodꞌa bali atahori mana mate nara ruma.
53 Și au ieșit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora.
Leleꞌ Yesus nasodꞌa baliꞌ, ma ara dea rema mia rates ra, de masoꞌ risiꞌ Yerusalem. Atahori hetar rita se mia naa.
54 Și centurionul și cei ce erau cu el veghind pe Isus, văzând cutremurul și lucrurile care fuseseră făcute, s-au temut foarte tare, spunând: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu.
Sia Golgota, malangga no ana mana tungga nara ranea Yesus hau nggangge na. Leleꞌ ara rita raefafoꞌ nanggenggo, no basa manadadꞌiꞌ ra, boe ma ara ramatau rae mate. Ara ola-olaꞌ rae, “Awi! atahori ia, memaꞌ tebꞌe-tebꞌeꞌ Lamatualain Anan.
55 Acolo erau și multe femei, privind de departe, care îl urmaseră din Galileea pe Isus, servindu-i,
Sia naa boe o hambu mama hira, mana rita Yesus mamaten miaꞌ a dodꞌooꞌ. Ara tungga E eniꞌ a mia Galilea, te sira mana mete-seꞌu E eniꞌ a dalahulun.
56 Între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama copiilor lui Zebedei.
Mia mama naa ra, Maria mia Kambu Magdala, Maria esa fai (naeni Yakobis no Yusuf maman), Ma Sabadius saon (naeni Yakobis no Yohanis maman).
57 Și când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el discipol al lui Isus;
Sia naa hambu atahori mamasuꞌi esa naran Yusuf mia kambo Arimatea. Ana tungga Lamatuaꞌ Yesus nenorin dooꞌ ena. Yesus mamaten naa, nandaa no hari Lima. Mbilaꞌ neu nandaa no atahori Yahudi ra fai hule-oꞌen. Naa de leleꞌ relo a nae mopo ma, Yusuf sangga dalaꞌ fo nae naꞌondaꞌ memaꞌ Yesus ao sisin mia hau ngganggeꞌ a.
58 Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să îi fie dat trupul.
Boe ma ana neu nisiꞌ hofernor Pilatus, de noꞌe Yesus ao sisin. Boe ma hofernor o parenda fo ara fee Yesus ao sisin neu Yusuf.
59 Și Iosif, după ce a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in,
Ma Yusuf o Golgota neu boe. Ana naꞌondaꞌ Yesus ao sisin mia hau ngganggeꞌ a. De ana mboti nalolole Yesus ao sisin nendiꞌ teme feu mafelit.
60 Și l-a pus într-un mormânt nou, al lui însuși, pe care îl tăiase în stâncă; și a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
Leleꞌ naa, atahori feꞌe na paa basa ndolaꞌ sa sia lete fatuꞌ, fo tao memaꞌ rates fee Yusuf no bobꞌonggi nara. De Yusuf se oꞌo Yesus ao sisin reu tao nisiꞌ ndolaꞌ naa rala. Boe ma, ara lolir rala fatu monaeꞌ sa, de reu tatana malolole ndolaꞌ naa. Basa ma, Yusuf se baliꞌ.
61 Și acolo erau Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând cu fața la mormânt.
Leleꞌ naa, Maria mia Magdala no Maria laen o, tungga losa naa boe. Ara nggua-nggua mbali ndolaꞌ naa.
62 Și a doua zi, care urmează zilei pregătirii, preoții de seamă și fariseii s-au adunat la Pilat,
Mbilaꞌ neu ma, nandaa no atahori Yahudi ra fai hahae tao ues na. Boe ma malangga agama Yahudi ra malangga nara ro atahori Farisi ra reu randaa ro hofernor.
63 Spunând: Domnule, ne amintim că înșelătorul acela a spus pe când era încă în viață: După trei zile, voi învia.
Ara rafadꞌe rae, “Amaꞌ Hofernor, hai misinedꞌa leleꞌ mana peko-lelekoꞌ a feꞌe masodꞌan, ana parna nafadꞌe naꞌo ia: ‘Memaꞌ Au mate, te finiesan na, Au usodꞌa baliꞌ.’
64 De aceea poruncește ca mormântul să fie asigurat până a treia zi, ca nu cumva să vină discipolii lui noaptea să îl fure și să spună poporului: A înviat dintre morți; atunci rătăcirea de pe urmă va fi mai rea decât cea dintâi.
Huu naa, amaꞌ tulun denu soldꞌadꞌu ra ranea malolole rates a losa nala fai ka telun. No taꞌo naa, ana mana tungga nara nda bisa ramanaꞌo rala ao sisin, fo lelekoꞌ atahori rae, Ana nasodꞌa baliꞌ ena sa. Huu mete ma ara lelekoꞌ taꞌo naa, naa deꞌulaka nara lenaꞌ feꞌesaꞌan sira leleko nara, leleꞌ ara rafadꞌe oi Eni, naa Kristus.”
65 Pilat le-a spus: Aveți o gardă; duceți-vă și asigurați-l cum puteți.
Rena taꞌo naa, ma hofernor nataa nae, “Maloleꞌ boe! Te hei o miꞌena atahori mana maneaꞌ boe. Malole lenaꞌ denu se, fo reu ranea matalolole mamanaꞌ naa.”
66 Așa că ei au plecat și au asigurat mormântul, sigilând piatra și punând o gardă.
Basa ma ara reu sia mamanaꞌ naa, de roo sira atahori mana manea nara.” Losa naa, ara segel risa fatu neu rates lelesun. Boe ma ara denu atahori naa ra ranea rakandoo mamanaꞌ naa, fo atahori feaꞌ ra afiꞌ rema ramanaꞌo aosisiꞌ naa.
