Matei 27
1 Când a venit dimineața, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, să îl ucidă.
kambo fini celummeri, liya wabe kanga nubo dur nubero cin fuwakang nureu ciya tam Yeecu ti naci twalumceu.
2 Și legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pontius Pilat, guvernatorul.
cin bwanco, cin neken liya dur ko Bilatu
3 Atunci Iuda, care l-a trădat, când a văzut că a fost condamnat, s-a căit și a adus înapoi cei treizeci de arginți marilor preoți și bătrânilor,
dila ya fuda niwo nekenceu, kokacito ci war Yeecu nin bolang twal keri in do yiloka-yilotak yila cimen ki nungeu kwini ta'ar durem faricawanin kannge nubo dur
4 Spunând: Am păcătuit prin aceea că am trădat sângele nevinovat. Dar ei au spus: Ce ne pasă nouă? Te privește!
yii ki mimmam bwirang ke ma neken buyale wo mabo bwirang keu la cin toki kii, ye yonyo wiye? nuwa ciko dor mwer?
5 Și el aruncând arginții în templu, a plecat; și s-a dus și s-a spânzurat.
dila cutang culom nungemwi bitine ku wabe liyan dob ci, yaken yan yeiken dor cero
6 Dar preoții de seamă au luat arginții și au spus: Nu este legiuit să îi punem în vistierie, pentru că este prețul sângelui.
dila ni durwabero tu culom nungembo yiki, kebo dnggdong mor werfuner
7 Și au ținut sfat și au cumpărat cu ei câmpul olarului, ca să îngroape pe străini în el.
la ci fuwakam keroco tibercer, kemero lacin te num ka fiye nii muka tinngek nin yilam fiye tuwe fabube bi ye kenwo mor tinnyere, kemer buyalr ka
8 De aceea câmpul acela a fost numit câmpul sângelui, până în ziua de azi.
won co dike bwici cuo fi coti toti nyii Irimiya di duwenne kowo
9 Atunci a fost împlinit ce fusese spus prin profetul Ieremia, spunând: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care cei dintre copiii lui Israel l-au prețuit;
dila dike toki nyii Iremiya nii du kumeu diim cin tu culom nungem kwini ta'ar wo fene bibei Iccere, la yo dor ciro nin neu,
10 Și i-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a rânduit mie Domnul.
cin neken na tenka bitinek nii tinngeret, nawo kwama yi yeureu
11 Și Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Și Isus i-a spus: Tu spui.
dila Yeecunti kabum liya durko, liyadurko meco, mun liya yafudawarka? Yeecu ciya, nyoo mwa toke
12 Și când a fost acuzat de preoții de seamă și bătrâni, nu a răspuns nimic.
dila nob webebbo durko kange nubo durko cin mwelcinen, tokbo ker,
13 Atunci Pilat i-a spus: Nu auzi câte lucruri aduc ei mărturie împotriva ta?
dila Bilatu yico ki, mwo nuwabo mwelka tinim bowo ci mamen tiye ka?
14 Și nu i-a răspuns la nicio vorbă; așa că guvernatorul se minuna foarte mult.
dila yicobo ker winwo, dike liya durko nyimanyi kambo ken
15 Și la acea sărbătoare guvernatorul avea obiceiul să elibereze oamenilor un prizonier, pe care îl voiau.
liya durko nyamkang niwin nin nii wo nubo ma dacenneu
16 Pe atunci aveau un prizonier faimos, numit Baraba.
ki kwama wuro cin wiki kange nii furcina deco Barnaba.
17 De aceea când erau adunați, Pilat le-a spus: Pe care voiți să vi-l eliberez? Pe Baraba, sau pe Isus, care este numit Cristos?
la kaci muromere, dila Bilatu yici ki we kom cuiti a nya kumen kannge? Barnaba, kaka a wo ci cuwoti ki Yeecu kiritti ka?
18 Fiindcă știa că din cauza invidiei l-au predat.
wori cin nyimwom cibomkico na kiyerce
19 Pe când el era așezat pe scaunul de judecată, soția sa a trimis la el, spunând: Să nu ai nimic a face cu acel om drept; fiindcă azi am suferit multe în vis din cauza lui.
kanbo ciyim kutile twomcinen twomange ki, cirom nii wo nin nii manki bwaranke wuro min cokkan mor dukume kambo ken kercer.
20 Dar preoții de seamă și bătrânii au convins mulțimile ca să îl ceară pe Baraba, iar pe Isus să îl nimicească.
ki kwwamawo durem liya wabembo kannge nubo durko cin bolum nubo cin yi ki a nyani nen kange Barnaba nin, a twalum Yeecu
21 Guvernatorul a răspuns și le-a zis: Pe care dintre cei doi voiți să vi-l eliberez? Iar ei spuneau: Pe Baraba.
dila dur liya meci kom cuiti a nya kumen kange? cin yi ki, Barnaba
22 Pilat le-a spus: Atunci ce să fac cu Isus, care este numit Cristos? Iar ei toți i-au spus: Să fie crucificat.
Bilatu yi ci ye ma ma Yeecu ninti woci cuwoti kiritti dila gwamceu cii ciya akulken co.
23 Iar guvernatorul a spus: De ce, ce rău a făcut? Dar ei strigau și mai tare, spunând: Să fie crucificat.
lan yii ci, ye bwiye, bwiran kererde camane? di cin ciya ki diro duro dur, akulkenco
24 Când Pilat a văzut că nu poate fi de niciun folos, ci mai degrabă s-a făcut tumult, a luat apă și și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, spunând: Sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă privește!
kambo Bilatu to manica doldiker tiyeri wori kwobkanke atin kweni, duu mwembo nirim kemceko kabum nubem, yiki, mimanki bwiranke dor buyale niwo manki kwirankru komma dike komcuiye.
25 Atunci tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.
nubo kwarub yiki, dila buyaleceu a yii ken dor nyo kange bi beyo lokyeun
26 Atunci le-a eliberat pe Baraba; și după ce l-a biciuit pe Isus, l-a predat să fie crucificat.
la nya cinen Banaba dila ma Yeecu nin balyanyeri neken co cinen na yekom co
27 Atunci soldații guvernatorului l-au luat pe Isus în sala de judecată și au adunat în jurul lui toată ceata de soldați.
la nob dakkeb liya dureko cintu Yeecu cin yaken ciko mor luwe liyako dur, lacin murou tangne nob dukkebo ducce
28 Și l-au dezbrăcat și i-au pus o robă stacojie.
cin marancinen meke na nyime ci dokcinen kulendo fiyere.
29 Și după ce au împletit o coroană de spini, au pus-o pe capul lui; și o trestie în mâna lui dreaptă și îngenuncheau în fața lui și își băteau joc de el, spunând: Bucură-te, Împăratul iudeilor.
cin me cinen lalam duwek cuakkek cin dok cinenti dorcer, yila cineco dango ciya tam kamce ko cal ciyere cin cunyii kabumce ci ma ci nen buuomti, ci yi ti ki dume mweu akutan nyi liya yafudawar'
30 Și scuipând asupra lui, au luat trestia și îl loveau în cap.
cin tuomcinenti betuombo bwitak, ci yom damngo ci mweco ciko dor
31 Și după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de robă și l-au îmbrăcat cu hainele lui și l-au dus să îl crucifice.
kam cidim buo kace keri, cin cokum lalango cin dok ci nen kulencero, cin cin ca cin kaba ya ken kica fiye ciya kulen cotiyeu
32 Și pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon; pe el l-au constrâns să îi ducă crucea.
kambo ci ciro kalere, cin kwabti bue ni bakurame kange dencero caminu, woci dokco ayakangeci natum bwatiye kulkake
33 Și când au ajuns la un loc numit Golgota, căruia i se spune Locul Căpățânii,
cin lau fiye kange ci cuotiki goltau, wuro yitiye, kweldu wee,
34 I-au dat să bea oțet amestecat cu fiere. Și gustând, a refuzat să bea.
cine neco mwem mwerum kange dike tweitweyeu naci nom kanbo citwiyeri lako nobo
35 Și l-au crucificat și și-au împărțit hainele lui, aruncând sorți; ca să se împlinească ce fusese spus de profetul: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți.
kanbo ci kulken ceri, cin kabkannyum belleceu kimaka dacenek dor cer
36 Și șezând, soldații îl vegheau acolo.
lacin yiken ci too coti
37 Și i-au pus deasupra capului său acuzația lui în scris: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
cin mulang dike kange cin yei ci nenti dor cer yiiki wonco liya yafudane
38 Tot atunci au fost crucificați cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
cin yenkeco wari kange nob kub nyo yob, win neu kango cacci yerece wneu kango mwokece
39 Și cei ce treceau îl înjurau, clătinând din cap,
burombo cutiyeu too co t, fok doroti,
40 Și spunând: Tu care distrugi templul și îl zidești în trei zile, salvează-te pe tine însuți. Dacă ești tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce.
laciti tokii, mwo muki mwom wurom lo kwamau yila mu mum mor kume ta'ar fulom dor mwero cile no munbi bwe kwamari yarau cuktom bwatiye nin
41 Și la fel, batjocorindu-l, preoții de seamă, cu scribii și bătrânii, spuneau:
nyoken durem nob wabebo macinen kange nob mulamgkab kange liyab bo durembo, ciyi tiki,
42 Pe alții i-a salvat; pe sine însuși nu se poate salva. Dacă este el Împăratul lui Israel, să coboare acum de pe cruce și îl vom crede.
fulom kangumbo la fueki fuloka dorek ceko co liya jorilawa. ciya yirau dor cuktum bwatiyem nabi ne bilinke fiye ciwuyeu
43 S-a încrezut în Dumnezeu; să îl scape acum, dacă îl dorește. Fiindcă a spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
kambo ca ciya kange kwama. kwama a cerco wori cinyi ciki cimbi bwe kwama
44 De asemenea tâlharii care erau crucificați împreună cu el, îl ocărau cu aceleași cuvinte.
nyo naco nob kubbowo nyo yob ci kulkenci wari yeu ci toce.
45 Iar de la ora șase s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ora nouă.
ki kakukce kumta cileu cumuom bitineu kwarub yalam kene ta'ar na meece. ki kene taareri, Yeecu kun diro kibi kwan yikii, eli-eli lama cabak tani? ki tokki, kwamanin, kwamami, yebwi mu mirannye wiye?
46 Și pe la ora nouă, Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eli, Eli, lama sabactani? Care este tradus: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
47 Și unii din cei ce stăteau acolo în picioare, când au auzit, au spus: Acesta cheamă pe Ilie.
kanbo birombo timbo dmmen muwari nyeri, lacin yiki, nyi bicuor Iliyaro
48 Și imediat, unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l-a umplut cu oțet și l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea.
dangjang dangjang kange woom nacwak yatuu cukko dokti mor munge fuwar dokti dor damge tarcinen ciya nom
49 Dar ceilalți spuneau: Lăsați-l, să vedem dacă va veni Ilie să îl salveze.
latangneceu, dubomco nabito keno Iliya anbou na fulomcori
50 Iar Isus, după ce a strigat din nou cu voce tare și-a dat duhul.
la Yeecu kundiro kibi kwan cii neyee cola nyam kang yuwa tangbek ceko nin ne
51 Și iată, perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos; și pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat;
dila kuwabe kwama woram moro yob tamdi yiraken ciko bitini. bitrneu mikan nyi, bangtinimbo yaranngum,
52 Și mormintele au fost deschise; și multe trupuri ale sfinților care adormiseră, s-au ridicat;
tuwe tinimbo wumangum, birombo wucakkeu darangum dameu cin kunangum
53 Și au ieșit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora.
cin cirangum mor tuwe tinim kanbo ca kwenum meri, cin doken cinar loro wu cakke cin yau nubo nin kila.
54 Și centurionul și cei ce erau cu el veghind pe Isus, văzând cutremurul și lucrurile care fuseseră făcute, s-au temut foarte tare, spunând: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu.
ka dur nob dakkebo kange nubo wuro to Yeecu cin cwamtai kibi mikaka bitineko kange diko bwiyeuri, cin cwamtai kibi cuom cin yiki, bilinke wobi bwe kwama
55 Acolo erau și multe femei, privind de departe, care îl urmaseră din Galileea pe Isus, servindu-i,
na tubo killa wofo Galili birombo bwangten Yeecu naci too ceu cin citi toi kutan
56 Între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama copiilor lui Zebedei.
morece mar yamu magdaliya, maryamu nee Yeecu kange yucufu, kange nii bibwe zabadi
57 Și când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el discipol al lui Isus;
kimeri lani cwekaka ko kange inni armatiya bou, dencoro yucufu cekeneu inni bwanka Yeecu
58 Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să îi fie dat trupul.
ya bilatunin me aneco bwi Yeecu dila Bilatu ne nyaldo aneco
59 Și Iosif, după ce a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in,
Yucufu tu bwi Yeecu cumuom ki lalango wucekke,
60 Și l-a pus într-un mormânt nou, al lui însuși, pe care îl tăiase în stâncă; și a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
la dokkenco mor tuweco ca wobi fwijeu mor la cin tungti tero nyi tuwe co cuwi
61 Și acolo erau Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând cu fața la mormânt.
Maryamu Magdaliya kange Maryamu wineu ciyim cunga ko wineri
62 Și a doua zi, care urmează zilei pregătirii, preoții de seamă și fariseii s-au adunat la Pilat,
cilfiniceu nawo kume yulangka ko cumeu, liya wabe kange faricawa cin muri kange Bilatu.
63 Spunând: Domnule, ne amintim că înșelătorul acela a spus pe când era încă în viață: După trei zile, voi învia.
cin yiki, tee luwe nyim kwabi ki kwama wo ni bibolero wuro kidu meu toki kii ki kume taardi
64 De aceea poruncește ca mormântul să fie asigurat până a treia zi, ca nu cumva să vină discipolii lui noaptea să îl fure și să spună poporului: A înviat dintre morți; atunci rătăcirea de pe urmă va fi mai rea decât cea dintâi.
man kwenum nyori ne nyaldo a to tuweti na kume yo bbece kebo nyori nob bwanka cebo anbou kumco, laci yi nubo, in kwennm tuwe. la buoko an la kaba ko ceu bwiraka
65 Pilat le-a spus: Aveți o gardă; duceți-vă și asigurați-l cum puteți.
Bilatu yici kom tu nob to kabo kamma tokako kibi kwan kumer gwam
66 Așa că ei au plecat și au asigurat mormântul, sigilând piatra și punând o gardă.
la ci ya cito tuweti cin cumuom tuweu cin titi to ka kaning
