Matei 26
1 Și s-a întâmplat că, după ce Isus a terminat toate aceste cuvinte, a spus discipolilor săi:
Eysa bu sözlerni qilip bolghandin kéyin, muxlislirigha:
2 Știți că peste două zile este paștele și Fiul omului este trădat pentru a fi crucificat.
— Silerge melumki, ikki kündin kéyin «ötüp kétish héyti» bolidu, shu chaghda Insan’oghli kréstlinish üchün tutup bérilidu, — dédi.
3 Atunci s-au adunat preoții de seamă și scribii și bătrânii poporului în curtea palatului marelui preot, care se numea Caiafa,
Bash kahinlar we aqsaqallar Qayafa isimlik bash kahinning sariyida jem bolushti.
4 Și au convenit ca să prindă pe Isus prin viclenie și să îl ucidă.
Ular Eysani qandaq qilip hiyle-neyreng bilen tutup öltürüsh toghrisida meslihet qilishti.
5 Dar spuneau: Nu în ziua sărbătorii, ca nu cumva să fie tulburare în popor.
Biraq ular: — Bu ish héyt-ayem künliri qilinmisun. Bolmisa, xelq arisida malimanchiliq chiqishi mumkin, — déyishti.
6 Iar când Isus era în Betania, în casa lui Simon leprosul,
Emdi Eysa Beyt-Aniya yézisida, «Simon maxaw»ning öyide bolghinida,
7 A venit la el o femeie având un vas de alabastru cu mir foarte prețios și l-a turnat pe capul lui în timp ce stătea la masă.
bir ayal uning yénigha kirdi. U aq qashtéshi shéshide nahayiti qimmetlik etirni élip kelgen bolup, Eysa dastixanda olturghanda, etirni uning béshigha quydi.
8 Dar când au văzut, discipolii lui s-au supărat foarte mult, spunând: Pentru ce risipa aceasta?
Lékin muxlislar buni körüp xapa bolushup: — Zadi némishqa bundaq israpchiliq qilinidu?
9 Fiindcă acest mir s-ar fi putut vinde pentru mult și dat săracilor.
Chünki bu etirni köp pulgha sétip, pulini kembeghellerge sediqe qilsa bolattighu! — déyishti.
10 Când Isus a înțeles, le-a spus: De ce tulburați femeia? Fiindcă a lucrat o lucrare bună față de mine.
Lékin Eysa ularning könglidikini bilip ulargha: — Bu ayalning könglini néme dep aghritisiler? Chünki u men üchün yaxshi bir ishni qildi.
11 Deoarece pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Chünki kembegheller daim silerning aranglarda bolidu, lékin méning aranglarda bolushum silerge daim nésip boliwermeydu!
12 Fiindcă ea, turnând acest mir pe trupul meu, a făcut o pentru înmormântarea mea.
Bu ayalning bu etirni bedinimge quyushi méning depne qilinishimgha teyyar bolushum üchün boldi.
13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, în întreaga lume, va fi spus și ce a făcut ea, spre amintirea ei.
Men silerge berheq shuni éytip qoyayki, bu xush xewer pütkül dunyaning qeyéride jakarlansa, bu ayal eslinip, uning qilghan bu ishi teriplinidu, — dédi.
14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariot, s-a dus la preoții de seamă,
Bu ishtin kéyin, on ikkiylendin Yehuda Ishqariyot isimlik biri bash kahinlarning aldigha bérip:
15 Și le-a spus: Ce voiți să îmi dați și vi-l voi preda? Și s-au înțeles cu el pentru treizeci de arginți.
— Uni tutup bersem, manga néme bérisiler? — dédi. Ular uning aldigha ottuz kümüsh tengge qoydi.
16 Și de atunci căuta ocazia potrivită să îl trădeze.
Yehuda shuningdin étibaren uni tutup bérishke muwapiq purset izdeshke bashlidi.
17 Și în prima zi a azimelor, discipolii au venit la Isus, spunându-i: Unde voiești să îți pregătim să mănânci paștele?
Pétir nan héytining birinchi küni, muxlislar Eysaning yénigha kélip: — Ötüp kétish héytining tamiqini yéyishing üchün qeyerde teyyarlishimizni xalaysen? — dep soridi.
18 Iar el a spus: Mergeți în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul spune: Timpul meu este aproape; voi ține paștele în casa ta, cu discipolii mei.
U ulargha: — Sheherge kirip palanchining öyige bérip uninggha: «Ustaz: — Waqit-saitim yéqinliship qaldi, ötüp kétish héytini muxlislirim bilen birlikte séning öyüngde ötküzey — deydu» dep éytinglar, — dédi.
19 Și discipolii au făcut cum îi îndrumase Isus; și au pregătit paștele.
Muxlislar Eysaning tapilighinidek ötüp kétish héytining tamiqini shu yerde teyyarlidi.
20 Iar, după ce s-a înserat, a șezut cu cei doisprezece.
Kechqurun, u on ikkiylen bilen dastixanda olturdi.
21 Și pe când mâncau, a spus: Adevărat vă spun că unul dintre voi mă va trăda.
Ular ghizaliniwatqanda u: — Men silerge berheq shuni éytip qoyayki, aranglardiki bireylen manga satqunluq qilidu, — dédi.
22 Și s-au întristat foarte mult și a început fiecare dintre ei să îi spună: Sunt eu, Doamne?
[Buni anglap] ular intayin qayghugha chömüp, bir-birlep uningdin: — Ya Reb, men emestimen? — dep sorashqa bashlidi.
23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce își înmoaie mâna cu mine în farfurie, acela mă va trăda.
U jawaben: — Qolidiki nanni men bilen teng tawaqqa tögürgen kishi, manga satqunluq qilghuchi shu bolidu.
24 Într-adevăr, Fiul omului se duce, așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.
Insan’oghli derweqe [muqeddes yazmilarda] özi toghrisida pütülginidek [ölümge] kétidu; biraq Insan’oghlining tutup bérilishige wasitichi bolghan ademning haligha way! U adem tughulmighan bolsa yaxshi bolatti! — dédi.
25 Atunci Iuda, care l-a trădat, a răspuns și a zis: Rabi, sunt eu? Iar el i-a zis: Tu ai spus-o.
Uninggha satqunluq qilidighan Yehuda: — Ustaz, men emestimen? — dep soridi. U uninggha: — Özüng déding jumu, — dédi.
26 Și pe când mâncau, Isus a luat o pâine și a binecuvântat-o și a frânt-o și a dat-o discipolilor și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
Ular ghizaliniwatqanda, Eysa bir nanni qoligha élip [Xudagha] teshekkür-hemdusana éytqandin kéyin, uni oshtup, muxlislirigha üleshtürüp berdi we: —Élinglar, yenglar, bu méning ténim, — dédi.
27 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat, spunând: Beți toți din el;
Andin, qoligha jamni élip [Xudagha] teshekkür-hemdusana éytip, uni muxlislirigha tutup: — Hemmeylen buningdin ichinglar.
28 Fiindcă acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți pentru iertarea păcatelor.
Bu méning nurghun ademlerning gunahlirining kechürüm qilinishi üchün tökülidighan, yéngi ehdini tüzidighan qénimdur.
29 Dar vă spun: De acum încolo, nicidecum nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea nou cu voi în împărăția Tatălui meu.
Lékin men shuni silerge éytayki, Atamning padishahliqida siler bilen birlikte yéngidin sharabtin ichmigüche, üzüm télining sherbitini hergiz ichmeymen, — dédi.
30 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
Ular medhiye küyini éytqandin kéyin talagha chiqip, Zeytun téghigha qarap kétishti.
31 Atunci Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte; fiindcă este scris: Voi bate păstorul și oile turmei vor fi împrăștiate.
Andin Eysa ulargha: — Bügün kéche siler hemminglar méning tüpeylimdin tandurulup putlishisiler, chünki [muqeddes yazmilarda]: — «Men padichini uruwétimen, Padidiki qoylar patiparaq bolup tarqitiwétilidu» dep pütülgen.
32 Dar după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Lékin men tirilgendin kéyin Galiliyege silerdin burun barimen, — dédi.
33 Petru a răspuns și i-a zis: Chiar dacă toți se vor poticni din cauza ta, totuși niciodată eu nu mă voi poticni.
Pétrus uninggha jawaben: — Hemmeylen séning tüpeylingdin tandurulup putlashsimu, men hergiz putlashmaymen, dédi.
34 Isus i-a spus: Adevărat îți spun că: În această noapte înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori.
Eysa uninggha: — Men sanga berheq shuni éytip qoyayki, bügün kéche xoraz chillashtin burun, sen mendin üch qétim tanisen, — dédi.
35 Petru i-a spus: Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți discipolii au spus la fel.
Pétrus uninggha: — Sen bilen bille ölüshüm kérek bolsimu, sendin hergiz tanmaymen, — dédi. Qalghan muxlislarning hemmisimu shundaq déyishti.
36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a spus discipolilor: Ședeți aici în timp ce mă voi duce să mă rog acolo.
Andin Eysa ular bilen bille Gétsimane dégen yerge keldi. U muxlislargha: «Men u yaqqa bérip dua-tilawet qilip kelgüche, mushu jayda olturup turunglar» dédi.
37 Și a luat cu el pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să fie întristat și foarte mâhnit.
U Pétrusni, shundaqla Zebediyning ikki oghlini birge élip mangdi we qattiq azablinip, köngli tolimu perishan bolushqa bashlidi.
38 Atunci le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine.
U ulargha: — Jénim ölidighandek bekmu azablanmaqta. Siler bu yerde qélip, men bilen birlikte oyghaq turunglar, — déwidi,
39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut cu fața sa la pământ și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă este posibil, să fie depărtat de la mine acest pahar; totuși nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu.
We sel nériraq bérip, özini yerge étip düm yétip dua qilip: — I Atam, mumkin bolsa, bu qedeh mendin ötüp ketsun! Lékin bu ish men xalighandek emes, sen xalighandek bolsun, — dédi.
40 Apoi a venit la discipoli și i-a găsit adormiți și i-a spus lui Petru: Ce, o oră nu ați fost în stare să vegheați cu mine?
U muxlislarning yénigha qaytip kelginide, ularning uxlap qalghanliqini körüp, Pétrusqa: — Men bilen bille birer saetmu oyghaq turalmidinglarmu?!
41 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită; într-adevăr, duhul este plin de zel, dar carnea, fără putere.
Éziqturulushtin saqlinish üchün, oyghaq turup dua qilinglar. Roh pidakar bolsimu, lékin kishining etliri ajizdur, — dédi.
42 S-a depărtat din nou a doua oară și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă acest pahar nu poate fi depărtat de la mine fără să îl beau, facă-se voia ta.
U ikkinchi qétim bérip, yene dua qilip: — I Atam, eger men bu qedehni ichmisem u mendin ketmise, undaqta séning iradeng ada qilinsun, — dédi.
43 Și venind, i-a găsit din nou adormiți; fiindcă ochii lor erau îngreunați.
U ularning yénigha [qaytip] kelginide, yene uxlap qalghanliqini kördi, chünki ularning közliri uyqugha ilin’ghanidi.
44 Și i-a lăsat și a plecat din nou și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
Shuning bilen u ulardin ayrilip üchinchi qétim bérip, yene shu sözler bilen dua qildi.
45 Atunci a venit la discipolii săi și le-a spus: Dormiți de acum și odihniți-vă; iată, ora este aproape și Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
Andin u muxlislarning yénigha kélip ulargha: — Siler téxiche uxlawatamsiler, téxiche dem éliwatamsiler? Mana, waqit-saiti yéqinlashti; Insan’oghli gunahkarlarning qoligha tapshurulidu.
46 Ridicați-vă, să mergem; iată, este aproape cel ce mă trădează.
Qopunglar, kéteyli; mana, manga satqunluq qilidighan kishi yéqin keldi! — dédi.
47 Și pe când încă vorbea el, iată, Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea și cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și bătrânii poporului.
Uning sözi téxi tügimeyla, on ikkiylendin biri bolghan Yehuda keldi; uning yénida bash kahinlar we xelq aqsaqalliri teripidin ewetilgen, qilich-toqmaqlarni kötürgen zor bir top adem bar idi.
48 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe acela pe care îl voi săruta, acela este: prindeți-l.
Uninggha satqunluq qilghuchi ular bilen alliburun isharetni békitip: «Men kimni söysem, u del shudur. Siler uni tutunglar» dep kélishkenidi.
49 Și apropiindu-se îndată de Isus, a spus: Bucură-te, Rabi; și l-a sărutat.
U udul Eysaning aldigha bérip: — Salam, ustaz! — dep uni söyüp ketti.
50 Iar Isus i-a spus: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci au venit și au pus mâinile pe Isus și l-au prins.
Eysa uninggha: — Aghinem, néme dep kelding? — dédi. Shuning bilen, héliqi ademler yopurulup kélip, Eysagha qol sélip, uni tutqun qildi.
51 Și, iată, unul dintre cei ce erau cu Isus, a întins mâna și și-a scos sabia și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
We mana, Eysaning yénidikilerdin bireylen qilichini sughurup, bash kahinning chakirigha uruwidi, uning quliqini shilip chüshürüwetti.
52 Atunci Isus i-a spus: Pune-ți sabia la locul ei; fiindcă toți cei ce iau sabia, vor pieri de sabie.
Eysa uninggha: — Qilichingni qinigha sal, qilich kötürgenler qilich astida halak bolidu.
53 Gândești că nu pot să rog acum pe Tatăl meu și el mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Yaki méni Atisigha nida qilalmaydighan boldi, dep oylap qaldingmu?! Shundaq qilsamla U manga shuan on ikki qisimdin artuq perishte mangdurmamdu?
54 Atunci cum se vor împlini scripturile, că astfel trebuie să fie?
Biraq men undaq qilsam, muqeddes yazmilardiki bu ishlar muqerrer bolidu dégen bésharetler qandaqmu emelge ashurulsun? — dédi.
55 În aceeași oră Isus a spus mulțimii: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu bâte, ca să mă luați? Ședeam zilnic cu voi, învățându-vă în templu și nu m-ați prins.
Shu peytte Eysa toplashqan ademlerge qarap: — Bir qaraqchini tutidighandek qilich-toqmaqlarni kötürüp méni tutqili kepsilerghu? Men her küni ibadetxana hoylilirida siler bilen bille olturup telim bérettim, lékin siler u chaghda méni tutmidinglar.
56 Dar toate acestea s-a făcut ca scripturile profeților să se împlinească. Atunci toți discipolii l-au părăsit și au fugit.
Lékin bu pütün ishlarning yüz bérishi peyghemberlerning muqeddes yazmilirida aldin éytqanlirining emelge ashurulushi üchün boldi, — dédi. Bu chaghda, muxlislarning hemmisi uni tashlap qéchip kétishti.
57 Și cei ce l-au prins pe Isus l-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați scribii și bătrânii.
Emdi Eysani tutqun qilghanlar uni bash kahin Qayafaning aldigha élip bérishti. Tewrat ustazliri bilen aqsaqallarmu u yerde jem bolushqanidi.
58 Iar Petru l-a urmat de departe, până la curtea palatului marelui preot și a intrat și a șezut cu servitorii să vadă sfârșitul.
Pétrus uninggha taki bash kahinning sariyining [hoylisighiche] yiraqtin egiship kélip, ishning aqiwétini körüsh üchün ichkirige kirip, qarawullarning arisida olturdi.
59 Și preoții de seamă și bătrânii și tot consiliul căutau mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să îl ucidă.
Bash kahinlar, aqsaqallar we pütün aliy kéngeshme ezaliri Eysani ölüm jazasigha mehkum qilish üchün, yalghan guwah-ispat izdeytti.
60 Dar nu au găsit; deși au venit mulți martori falși, totuși nu au găsit nimic. Și la urmă au venit doi martori falși,
Nurghun yalghan guwahchilar otturigha chiqqan bolsimu, ular bulardin héchqandaq ispatqa érishelmidi. Axirda, ikki yalghan guwahchi otturigha chiqip:
61 Și au spus: Acesta a zis: Sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu și să îl construiesc iarăși în trei zile.
— Bu adem: «Men Xudaning ibadetxanisini buzup tashlap, üch kün ichide qayta qurup chiqalaymen» dégen, dédi.
62 Și marele preot s-a sculat și i-a spus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
Bash kahin ornidin turup, uninggha: — Qéni, jawab bermemsen? Bular séning üstüngdin zadi qandaq guwahliqlarni bériwatidu? — dédi.
63 Dar Isus tăcea. Și marele preot a răspuns și i-a zis: Te conjur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.
Lékin Eysa süküt qilip turiwerdi. Bash kahin uninggha: — [Menggü] hayat bolghuchi Xuda bilen séning qesem qilishingni buyruymenki, bizge éyt, Xudaning Oghli Mesih senmu?» — dédi.
64 Isus i-a zis: Tu ai spus-[o]. Cu toate acestea vă spun: De acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
Eysa mundaq jawab qayturdi: — Shundaq, séning déginingdek. Lékin shunimu silerge éytayki, buningdin kéyin siler Insan’oghlining Qadir Bolghuchining ong yénida olturidighinini we köktiki bulutlar üstide kélidighinini körisiler.
65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, spunând: A blasfemiat; ce nevoie mai avem de alți martori? Iată acum ați auzit blasfemia lui.
Shuning bilen bash kahin tonlirini yirtip tashlap: — U kupurluq qildi! Emdi bashqa herqandaq guwahchining néme hajiti? Mana, özünglar bu kupurluqni anglidinglar!
66 Ce gândiți voi? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte.
Buninggha néme deysiler? — dédi. — U ölüm jazasigha layiqtur! — dep jawab qayturushti ular.
67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii și alții l-au pălmuit,
Buning bilen ular uning yüzige tükürüp, uninggha musht atqili turdi. Beziliri uni kachatlap:
68 Spunând: Profețește-ne, Cristoase: Cine este cel ce te-a lovit?
— Ey Mesih, peyghemberchilik qilmamsen, éytip baqqina, séni kim urdi? — déyishti.
69 Și Petru ședea afară în curtea palatului și o tânără a venit la el, spunând: Și tu ai fost cu Isus din Galileea.
Emdi Pétrus sarayning tashqiriqi hoylisida olturatti. Bir dédek uning yénigha kélip: — Sen Galiliyelik Eysa bilen birge idingghu, — dédi.
70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: Nu știu ce spui.
Lékin u hemmeylenning aldida inkar qilip: — Séning néme dewatqanliqingni chüshenmidim! — dédi.
71 Și când a ieșit în portic, l-a văzut altă tânără și a spus celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret.
Andin u dalan’gha chiqqanda, uni körgen yene bir dédek u yerde turghanlargha: — Bu ademmu Nasaretlik Eysa bilen birge idi, — dédi.
72 Și din nou a negat cu jurământ: Nu [îl] cunosc [pe] omul [acesta].
U yene inkar qilip: — Men u ademni tonumaymen! — dep qesem ichti.
73 Și după un timp, cei ce stăteau acolo în picioare au venit și i-au spus lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, fiindcă și vorbirea ta te dă pe față.
Bir’azdin kéyin, u yerde turghanlar Pétrusning yénigha kélip uninggha: — Shübhisizki, sen ularning biri ikensen, chünki teleppuzung séni pash qilidu, — déyishti.
74 Atunci el a început să blesteme și să jure, spunând: Nu [îl] cunosc pe omul acesta. Și îndată cocoșul a cântat.
[Pétrus] qattiq qarghashlar bilen qesem qilip: — U ademni zadi tonumaymen! — déyishigila xoraz chillidi.
75 Și Petru și-a amintit vorba lui Isus, care îi zisese: Înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori. Și a ieșit și a plâns cu amar.
Pétrus Eysaning: «Xoraz chillashtin burun, sen mendin üch qétim tanisen!» dégen sözini ésige aldi. U tashqirigha chiqip, qattiq yigha-zar kötürdi.
