Matei 26
1 Și s-a întâmplat că, după ce Isus a terminat toate aceste cuvinte, a spus discipolilor săi:
Pea kuo fakaʻosi ʻe Sisu ʻae ngaahi akonaki ni kotoa pē, pea pehē ʻe ia ki heʻene kau ākonga,
2 Știți că peste două zile este paștele și Fiul omului este trădat pentru a fi crucificat.
“ʻOku mou ʻilo ka hili ʻae ʻaho ʻe ua ʻe hoko ʻa e [kātoanga ʻoe ]Lakaatu, pea ʻe lavakiʻi ʻae Foha ʻoe tangata ke tutuki ki he ʻakau.”
3 Atunci s-au adunat preoții de seamă și scribii și bătrânii poporului în curtea palatului marelui preot, care se numea Caiafa,
Pea toki fakataha ai ʻae kau taulaʻeiki lahi, mo e kau tangata tohi, mo e kau mātuʻa ʻoe kakai, ki he fale ʻoe taulaʻeiki lahi naʻe ui ko Kaiafasi,
4 Și au convenit ca să prindă pe Isus prin viclenie și să îl ucidă.
ʻonau fakakaukau pe fēfē ʻenau puke ia, kae tāmateʻi [ia]?
5 Dar spuneau: Nu în ziua sărbătorii, ca nu cumva să fie tulburare în popor.
Ka naʻa nau pehē, “Kae ʻikai ʻi he kātoanga, telia naʻa ai ha maveuveu ʻi he kakai.”
6 Iar când Isus era în Betania, în casa lui Simon leprosul,
Pea naʻe ʻi Pētani ʻa Sisu, ʻi he fale ʻo Saimone ko e kilia,
7 A venit la el o femeie având un vas de alabastru cu mir foarte prețios și l-a turnat pe capul lui în timp ce stătea la masă.
Mo ʻene haʻu kiate ia ha fefine, naʻe ʻomi ʻae puha ʻalapasita ʻoe lolo mahuʻinga lahi ʻaupito, ʻo ne lilingi ia ki hono fofonga, ʻi heʻene nofo ʻo taumafa.
8 Dar când au văzut, discipolii lui s-au supărat foarte mult, spunând: Pentru ce risipa aceasta?
Ka ʻi he mamata ki ai ʻene kau ākonga, naʻa nau lea ʻita, ʻo pehē, “Ko e hā kuo maumauʻi ai eni?
9 Fiindcă acest mir s-ar fi putut vinde pentru mult și dat săracilor.
He naʻe mei fakatau ʻae lolo ni ʻaki ʻae koloa lahi, pea foaki ia ki he masiva.”
10 Când Isus a înțeles, le-a spus: De ce tulburați femeia? Fiindcă a lucrat o lucrare bună față de mine.
Pea kuo ʻiloʻi ʻe Sisu, pea pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Ko e hā ʻoku mou fakamamahi ai ki he fefine? He kuo fai ʻe ia ʻae ngāue lelei kiate au.
11 Deoarece pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
He ʻoku ʻiate kimoutolu maʻuaipē ʻae masiva; ka ʻoku ʻikai te mou maʻu maʻuaipē au.
12 Fiindcă ea, turnând acest mir pe trupul meu, a făcut o pentru înmormântarea mea.
Koeʻuhi ʻi heʻene lilingi ʻae lolo ni ki hoku sino, kuo ne fai ia ko e teu ki hoku putu.
13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, în întreaga lume, va fi spus și ce a făcut ea, spre amintirea ei.
Ko ʻeku tala moʻoni atu kiate kimoutolu, Ko e potu kotoa pē ʻo māmani ʻe malangaʻaki ai ʻae ongoongolelei ni, ʻe fakahā ai foki ʻaia kuo fai ʻe he fefine ni, ko hono fakamanatuʻi.”
14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariot, s-a dus la preoții de seamă,
Pea toki ʻalu ki he kau taulaʻeiki lahi ha taha ʻoe toko hongofulu ma toko ua, naʻe ui ko Siutasi ʻIsikaliote,
15 Și le-a spus: Ce voiți să îmi dați și vi-l voi preda? Și s-au înțeles cu el pentru treizeci de arginți.
ʻo ne pehē, “Ko e hā te mou ʻomi kiate au, kau lavakiʻi ia kiate kimoutolu?” Pea nau alea mo ia ki he konga siliva ʻe tolungofulu.
16 Și de atunci căuta ocazia potrivită să îl trădeze.
Pea talu mei ai mo ʻene lamasi ia ke tuʻumālie ʻa hono lavakiʻi.
17 Și în prima zi a azimelor, discipolii au venit la Isus, spunându-i: Unde voiești să îți pregătim să mănânci paștele?
Pea naʻe haʻu kia Sisu ʻae kau ākonga ʻi he ʻuluaki [ʻaho ]ʻoe mā taʻemeʻafakatupu, ʻonau pehē kiate ia, “ʻOku ke loto ke mau teuteu ʻi fē ke ke kai ai ʻi he Lakaatu.”
18 Iar el a spus: Mergeți în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul spune: Timpul meu este aproape; voi ține paștele în casa ta, cu discipolii mei.
Pea pehē ʻe ia, “Mou ō ki he tangata ko ia ʻi he kolo, ʻo tala kiate ia, ‘ʻOku pehē mai ʻae ʻEiki, “Kuo ofi hoku ʻaho, pea te mau kai ʻae Lakaatu ʻi ho fale mo ʻeku kau ākonga.”’”
19 Și discipolii au făcut cum îi îndrumase Isus; și au pregătit paștele.
Pea naʻe fai ʻe he kau ākonga ʻo hangē ko e fekau ʻa Sisu kiate kinautolu; pea nau teu ʻa e [kātoanga ʻoe ]Lakaatu.
20 Iar, după ce s-a înserat, a șezut cu cei doisprezece.
Pea kuo hoko ʻae efiafi, pea nofo ia mo e toko hongofulu ma toko ua.
21 Și pe când mâncau, a spus: Adevărat vă spun că unul dintre voi mă va trăda.
Pea ʻi heʻenau kai, naʻe pehē ʻe ia, “Ko ʻeku tala moʻoni atu kiate kimoutolu, ʻe lavakiʻi au ʻe homou tokotaha.”
22 Și s-au întristat foarte mult și a început fiecare dintre ei să îi spună: Sunt eu, Doamne?
Pea naʻa nau mamahi lahi, ʻonau taki taha kamata fehuʻi kiate ia, [ʻo pehē], “ʻEiki, ko au ia?”
23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce își înmoaie mâna cu mine în farfurie, acela mă va trăda.
Pea lea ia ʻo pehē, “Ko ia ʻokuma ʻai mo au homa nima ki he ipu kai, ko ia ia te ne lavakiʻi au.
24 Într-adevăr, Fiul omului se duce, așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.
ʻOku ʻalu ʻae Foha ʻoe tangata ʻo hangē ko ia kuo tohi kiate ia: kae malaʻia ʻae tangata ko ia ʻaia ʻoku lavakiʻi ai ʻae Foha ʻoe tangata! Naʻe lelei ki he tangata ko ia ʻoka ne ʻikai fanauʻi ia.”
25 Atunci Iuda, care l-a trădat, a răspuns și a zis: Rabi, sunt eu? Iar el i-a zis: Tu ai spus-o.
Pea toki lea ʻa Siutasi, ʻaia ne lavakiʻi ia, ʻo pehēange, “ʻEiki, ko au ia?” Pea talaange ʻe ia kiate ia, “Ko ia pe.”
26 Și pe când mâncau, Isus a luat o pâine și a binecuvântat-o și a frânt-o și a dat-o discipolilor și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
Pea ʻi heʻenau kai, naʻe toʻo ʻe Sisu ʻae mā, ʻo ne fakafetaʻi, mo tofitofi, pea ʻatu ki he kau ākonga, ʻo ne pehē, “Toʻo, ʻo kai; ko eni hoku sino.”
27 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat, spunând: Beți toți din el;
Pea ne toʻo ʻae ipu inu, ʻo fakafetaʻi, pea ʻoatu kiate kinautolu, mo ne pehē, “Mou inu ai kotoa pē:
28 Fiindcă acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți pentru iertarea păcatelor.
He ko hoku toto eni ʻoe fuakava foʻou, ʻaia ʻoku lilingi ke fakamolemole ai ʻae angahala ʻae tokolahi.
29 Dar vă spun: De acum încolo, nicidecum nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea nou cu voi în împărăția Tatălui meu.
Ka ʻoku ou tala atu kiate kimoutolu, Ngata heni, ʻe ʻikai te u toe inu ʻi he fua ni ʻoe vaine, kaeʻoua ke hokosia ʻae ʻaho ko ia te u inu foʻou ia mo kimoutolu ʻi he puleʻanga ʻo ʻeku Tamai.”
30 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
Pea kuo hili ʻenau hiva, pea nau ʻalu atu ki he moʻunga ʻoe ʻOlive.
31 Atunci Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte; fiindcă este scris: Voi bate păstorul și oile turmei vor fi împrăștiate.
Pea toki pehē ai ʻe Sisu kiate kinautolu, “ʻE tūkia ʻakimoutolu kotoa pē ʻi he poōni ʻiate au: he kuo tohi, ‘Te u taaʻi ʻae tauhi, pea ʻe movetevete ai ʻae fanga sipi.’
32 Dar după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Kae hili ʻeku toetuʻu, te u muʻomuʻa ʻiate kimoutolu ki Kaleli.”
33 Petru a răspuns și i-a zis: Chiar dacă toți se vor poticni din cauza ta, totuși niciodată eu nu mă voi poticni.
Pea lea ʻa Pita, ʻo pehēange kiate ia, “Kapau ʻe tūkia kotoa pē ʻiate koe, ʻe ʻikai te u tūkia ʻo lauikuonga.
34 Isus i-a spus: Adevărat îți spun că: În această noapte înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori.
Pea talaange ʻe Sisu kiate ia, “ʻOku ou tala moʻoni atu kiate koe, ʻE teʻeki ai ʻuʻua ʻae moa ʻi he poōni, ka ʻe liunga tolu hoʻo fakafisi ʻiate au.”
35 Petru i-a spus: Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți discipolii au spus la fel.
Pea talaange ʻe Pita kiate ia, “Kapau te u mate ai mo koe, kae ʻikai te u fakafisiʻi koe.” Pea lea pehē pe foki ʻae kau ākonga kotoa pē.
36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a spus discipolilor: Ședeți aici în timp ce mă voi duce să mă rog acolo.
Pea toki haʻu ai ʻa Sisu mo kinautolu ki he potu ʻoku ui ko Ketisemani, ʻo ne pehē ki he kau ākonga, “Mou nofo ʻi heni, kau ʻalu ki hena ʻo lotu.”
37 Și a luat cu el pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să fie întristat și foarte mâhnit.
Pea ne ʻave ʻa Pita mo e foha ʻe toko ua ʻo Sepeti, pea kamata mamahiʻia ia mo māfasia lahi.
38 Atunci le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine.
Pea toki pehē ʻe ia kiate kinautolu, “ʻOku mamahi lahi ʻaupito, ʻo hangē ka mate, hoku laumālie: mou nofo pe ʻi heni, ke tau leʻo mo au.”
39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut cu fața sa la pământ și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă este posibil, să fie depărtat de la mine acest pahar; totuși nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu.
Pea ʻalu siʻi atu ia, ʻo tō fakafoʻohifo, ʻo pehē ʻene lotu, “ʻA ʻeku Tamai, kapau ʻe faʻa fai, pea ʻave ʻae ipu ni ʻiate au: kaeʻoua naʻa faʻiteliha pe au, ka ko koe pe.”
40 Apoi a venit la discipoli și i-a găsit adormiți și i-a spus lui Petru: Ce, o oră nu ați fost în stare să vegheați cu mine?
Pea haʻu ia ki he kau ākonga, ʻo ne ʻilo ʻakinautolu ʻoku mohe, pea ne pehē kia Pita, “He ʻoku pehē, kuo ʻikai te mou faʻa leʻo mo au ʻi he feituʻu pō ʻe taha?
41 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită; într-adevăr, duhul este plin de zel, dar carnea, fără putere.
Leʻo mo lotu, telia naʻa lavaʻi ʻakimoutolu ʻe he ʻahiʻahi: ko e moʻoni ʻoku fie fai ʻe he laumālie, ka ʻoku vaivai ʻae kakano.”
42 S-a depărtat din nou a doua oară și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă acest pahar nu poate fi depărtat de la mine fără să îl beau, facă-se voia ta.
Pea toe ʻalu atu ia ko hono liunga ua, ʻo lotu, ʻo pehē, “ʻA ʻeku Tamai, kapau ʻe ʻikai lelei ke ʻave ʻae ipu ni ʻiate au, ka ʻi heʻeku inumia ia, ke fai pe hoʻo faʻiteliha.”
43 Și venind, i-a găsit din nou adormiți; fiindcă ochii lor erau îngreunați.
Pea haʻu ia ʻo ne ʻilo ʻoku nau toe mohe: he naʻe māfasia honau mata.
44 Și i-a lăsat și a plecat din nou și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
Pea tuku ai pe ʻe ia ʻakinautolu, kae toe ʻalu atu, ʻo lotu ko hono liunga tolu, ʻo ne toe fai pē ʻae lea ko ia.
45 Atunci a venit la discipolii săi și le-a spus: Dormiți de acum și odihniți-vă; iată, ora este aproape și Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
Pea toki haʻu ia ki heʻene kau ākonga, ʻo ne pehē kiate kinautolu, “Maʻu pe hoʻomou mohe ni, pea mālōlō: vakai, kuo ofi ʻae feituʻu pō ʻe lavakiʻi ai ʻae Foha ʻoe tangata ki he nima ʻoe kau angahala.
46 Ridicați-vă, să mergem; iată, este aproape cel ce mă trădează.
Tuʻu hake, ke tau ʻalu: vakai, ʻoku ʻi heni ia ʻoku ne lavakiʻi au.”
47 Și pe când încă vorbea el, iată, Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea și cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și bătrânii poporului.
Pea lolotonga ʻene lea, ʻiloange, ko Siutasi, ko e taha ʻoe toko hongofulu ma toko ua, naʻe haʻu ia mo e kakai tokolahi, mo e ngaahi heletā, mo e ʻakau, mei he kau taulaʻeiki lahi mo e kau mātuʻa ʻoe kakai.
48 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe acela pe care îl voi săruta, acela este: prindeți-l.
Pea ko ia naʻa ne lavakiʻi ia, naʻa ne tuku kiate kinautolu ʻae fakaʻilonga, ʻo ne pehē, “Ka ʻilonga ʻaia te u ʻuma ki ai, ko ia ia: puke ia ke maʻu.”
49 Și apropiindu-se îndată de Isus, a spus: Bucură-te, Rabi; și l-a sărutat.
Pea haʻu leva ia kia Sisu, ʻo ne pehē, “Lāpai, siʻotoʻofa:” pea ʻuma kiate ia.
50 Iar Isus i-a spus: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci au venit și au pus mâinile pe Isus și l-au prins.
Pea pehē ʻe Sisu kiate ia, “Kāinga, ko e hā kuo ke haʻu ai?” Pea toki haʻu ʻakinautolu, ʻo ala honau nima kia Sisu, ʻo puke ia.
51 Și, iată, unul dintre cei ce erau cu Isus, a întins mâna și și-a scos sabia și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
Pea vakai, ko e taha ʻonautolu naʻe ʻia Sisu, naʻe ʻai hono nima ki heʻene heletā ʻo toho, ʻo ne taaʻi ʻaki ʻae tamaioʻeiki ʻae taulaʻeiki lahi, pea motuhi hono telinga.
52 Atunci Isus i-a spus: Pune-ți sabia la locul ei; fiindcă toți cei ce iau sabia, vor pieri de sabie.
Pea toki pehē ʻe Sisu kiate ia, “Toe ʻai hoʻo heletā ki hono ʻaiʻanga: he ko kinautolu kotoa pē ʻoku toʻo heletā te nau ʻauha ʻi he heletā.
53 Gândești că nu pot să rog acum pe Tatăl meu și el mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
ʻOku ke mahalo ʻe ʻikai te u faʻa lotu ni ki heʻeku Tamai, pea te ne tuku leva ni kiate au ʻae kau ʻāngelo ke lahi ʻi he lisione ʻe hongofulu ma ua?
54 Atunci cum se vor împlini scripturile, că astfel trebuie să fie?
Kae fakamoʻoni fēfē ʻae ngaahi tohi, ʻaia ʻoku fakahā ai ʻe pehē ni pe?”
55 În aceeași oră Isus a spus mulțimii: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu bâte, ca să mă luați? Ședeam zilnic cu voi, învățându-vă în templu și nu m-ați prins.
ʻI he feituʻu pō ko ia naʻe lea ai ʻa Sisu ki he kakai lahi, “ʻOku mou haʻu mo e ngaahi heletā mo e ʻakau ke puke au, ʻo hangē ko ha kaihaʻa? Naʻaku nofo mo kimoutolu ʻo ako ʻi he falelotu lahi, ʻi he ʻaho kotoa pē, pea naʻe ʻikai te mou puke au.
56 Dar toate acestea s-a făcut ca scripturile profeților să se împlinească. Atunci toți discipolii l-au părăsit și au fugit.
Ka kuo fai ʻae ngaahi meʻa ni kotoa pē, ke fakamoʻoni ʻae ngaahi tohi ʻae kau palōfita.” Pea naʻe toki liʻaki ia ʻe he kau ākonga kotoa pē, ka nau feholaki.
57 Și cei ce l-au prins pe Isus l-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați scribii și bătrânii.
Pea ko kinautolu naʻe puke ʻa Sisu naʻa nau tataki [ia ]kia Kaiafasi ko e taulaʻeiki lahi, pea kātoa ai ʻae kau tangata tohi mo e kau mātuʻa.
58 Iar Petru l-a urmat de departe, până la curtea palatului marelui preot și a intrat și a șezut cu servitorii să vadă sfârșitul.
Ka naʻe muimui mamaʻo atu kiate ia ʻa Pita, ki he fale ʻoe taulaʻeiki lahi, pea hū ki ai, ʻonau nonofo mo e kau tamaioʻeiki, ke mamata ki hono ikuʻanga.
59 Și preoții de seamă și bătrânii și tot consiliul căutau mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să îl ucidă.
Pea kumi ʻe he kau taulaʻeiki lahi, mo e mātuʻa, mo e kau fakamaau kotoa pē, ʻae fakamoʻoni loi kia Sisu, kae tāmateʻi ia;
60 Dar nu au găsit; deși au venit mulți martori falși, totuși nu au găsit nimic. Și la urmă au venit doi martori falși,
Ka naʻe ʻikai ʻilo [ha taha]: naʻe haʻu ʻae fakamoʻoni loi tokolahi, ka naʻe ʻikai te nau maʻu ha [taha]. Pea toki ʻomi fakamui ʻae ongo fakamoʻoni loi ʻe toko ua,
61 Și au spus: Acesta a zis: Sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu și să îl construiesc iarăși în trei zile.
ʻo na pehē, “naʻe pehē ʻe ia, ‘ʻOku ou faʻa fai ke veteki ʻae falelotu lahi ʻoe ʻOtua, mo toe langa ia ʻi he ʻaho ʻe tolu.’”
62 Și marele preot s-a sculat și i-a spus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
Pea tuʻu hake ʻae taulaʻeiki lahi, ʻo ne pehē kiate ia, “ʻOku ʻikai hao lea ki ai? Ko e hā ia ʻoku nau fakaʻilo ni kiate koe?”
63 Dar Isus tăcea. Și marele preot a răspuns și i-a zis: Te conjur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.
Ka naʻe longo pē ʻa Sisu. Pea lea ʻae taulaʻeiki lahi, ʻo pehēange kiate ia, “ʻOku ou fekau mālohi kiate koe ʻi he ʻOtua moʻui, ke ke fakahā mai kiate kimautolu, pe ko e Kalaisi ʻa koe, ko e ʻAlo ʻoe ʻOtua.”
64 Isus i-a zis: Tu ai spus-[o]. Cu toate acestea vă spun: De acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
Pea talaange ʻe Sisu kiate ia, “Ko ia pe: ka ʻoku ou tala atu kiate kimoutolu, Te mou mamata ʻa mui ki he Foha ʻoe tangata ʻoku nofo ki he nima toʻomataʻu ʻoe māfimafi, pea mo ʻene haʻu ʻi he ngaahi ʻao ʻoe langi.”
65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, spunând: A blasfemiat; ce nevoie mai avem de alți martori? Iată acum ați auzit blasfemia lui.
Pea toki haehae ʻe he taulaʻeiki lahi hono kofu, ʻo ne pehē, “Kuo lea fie ʻOtua ia; koeʻumaʻā kiate kitautolu ha toe fakamoʻoni? Vakai, kuo mou fanongo ni ki heʻene lea fie ʻOtua.
66 Ce gândiți voi? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte.
Ko e hā homou loto?” Pea nau lea, ʻo pehēange, “ʻOku totonu ke ne mate.”
67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii și alții l-au pălmuit,
Pea naʻa nau toki ʻaʻanu ki hono mata, ʻo tukiʻi ia; pea sipiʻi ia ʻe he niʻihi ʻaki honau ʻaofinima,
68 Spunând: Profețește-ne, Cristoase: Cine este cel ce te-a lovit?
ʻo pehēange, “ʻA koe, Kalaisi, mate mai kiate kimautolu, ko hai ia naʻa ne sipiʻi koe?”
69 Și Petru ședea afară în curtea palatului și o tânără a venit la el, spunând: Și tu ai fost cu Isus din Galileea.
Pea naʻe nofo ʻituʻa ʻa Pita ʻi he lotoʻā; pea haʻu ʻae fefine kaunanga kiate ia, ʻo ne pehē, “Ko koe foki naʻa ke ʻia Sisu ʻo Kaleli.”
70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: Nu știu ce spui.
Ka naʻe fakafisi [leva ]ia ʻi he ʻao ʻokinautolu kotoa pē, mo ne pehē, “ʻOku ʻikai te u ʻilo hoʻo lea.”
71 Și când a ieșit în portic, l-a văzut altă tânără și a spus celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret.
Pea ʻalu atu ia ki he potu ʻe taha ʻoe fale, pea mamata kiate ia ʻa e [kaunanga ]ʻe taha, ʻo ne pehē kiate kinautolu, naʻe ʻi ai, “Naʻe ʻia Sisu ʻo Nāsaleti ʻae tangata ni foki.”
72 Și din nou a negat cu jurământ: Nu [îl] cunosc [pe] omul [acesta].
Pea toe fakafisi ia mo fuakava, “ʻOku ʻikai te u ʻiloa ʻae tangata.”
73 Și după un timp, cei ce stăteau acolo în picioare au venit și i-au spus lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, fiindcă și vorbirea ta te dă pe față.
Pea fuoloa siʻi pea haʻu kiate [ia ]ʻakinautolu naʻe tutuʻu ai, ʻonau pehē kia Pita, “Ko e moʻoni ko e tokotaha koe ʻokinautolu; he ʻoku fakaʻilo koe ʻe hoʻo lea.”
74 Atunci el a început să blesteme și să jure, spunând: Nu [îl] cunosc pe omul acesta. Și îndată cocoșul a cântat.
Pea toki kamata kape ia mo fuakava, [ʻo pehē], “ʻOku ʻikai te u ʻiloa ʻae tangata.” Pea naʻe ʻuʻua leva ʻae moa.
75 Și Petru și-a amintit vorba lui Isus, care îi zisese: Înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori. Și a ieșit și a plâns cu amar.
Pea manatu ai ʻe Pita ki he lea ʻa Sisu, ʻaia naʻe pehē kiate ia, “ʻE teʻeki ai ʻuʻua ʻae moa, kae tuʻo tolu haʻo fakafisiʻi au.” Pea ʻalu kituaʻā ia, ʻo tangi mamahi.
