Matei 26
1 Și s-a întâmplat că, după ce Isus a terminat toate aceste cuvinte, a spus discipolilor săi:
Are xtoꞌtaj ri Jesús chubꞌixik ronojel we jastaq riꞌ, xubꞌij chike ri utijoxelabꞌ:
2 Știți că peste două zile este paștele și Fiul omului este trădat pentru a fi crucificat.
Iwetaꞌm chi xa kebꞌ qꞌij chik karaj kuriq ri nimaqꞌij Pascua, che ri qꞌij riꞌ ri uKꞌojol ri Achi kajach na pa kiqꞌabꞌ ri achyabꞌ rech karipik.
3 Atunci s-au adunat preoții de seamă și scribii și bătrânii poporului în curtea palatului marelui preot, care se numea Caiafa,
Are kꞌu ri e kꞌamal taq bꞌe kech ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios pa kiwiꞌ ri winaq, ri aꞌjtijabꞌ rech ri taqanik, xuqujeꞌ ri e kꞌamal taq bꞌe pa ri tinimit xkimulij kibꞌ cho rachoch ri Caifás, kinimaꞌqil ri e chꞌawenelabꞌ cho ri Dios.
4 Și au convenit ca să prindă pe Isus prin viclenie și să îl ucidă.
Xkitzukuj jas jeꞌ kakibꞌan chuchapik ri Jesús rech jeriꞌ kakikamisaj.
5 Dar spuneau: Nu în ziua sărbătorii, ca nu cumva să fie tulburare în popor.
Man kakaj ta kꞌut kakibꞌan ri kꞌax riꞌ pa ri nimaqꞌij rumal cher xkichomaj, xkibꞌij: Kakimulij kibꞌ laꞌ le winaq chaqij.
6 Iar când Isus era în Betania, în casa lui Simon leprosul,
Are kꞌo ri Jesús pa ri tinimit Betania, cho rachoch ri Simón, ri chꞌaꞌk achi.
7 A venit la el o femeie având un vas de alabastru cu mir foarte prețios și l-a turnat pe capul lui în timp ce stătea la masă.
Xqebꞌ jun ixoq rukꞌ rukꞌaꞌm jun kꞌolibꞌal bꞌantal che alabastro nojinaq che kꞌokꞌalaj kunabꞌal paqal rajil. Xutix kꞌu puꞌ jolom ri Jesús are tꞌuyul puꞌwiꞌ ri mexa.
8 Dar când au văzut, discipolii lui s-au supărat foarte mult, spunând: Pentru ce risipa aceasta?
Are xkil ri tijoxelabꞌ ri xkꞌulmatajik, xeyojtajik. Xkibꞌij: ¿Jas che xaq xtix we kunabꞌal riꞌ?
9 Fiindcă acest mir s-ar fi putut vinde pentru mult și dat săracilor.
Jas che man xkꞌayix ta we kunabꞌal riꞌ rech jeriꞌ kachꞌek nimalaj pwaq chirij kaya chike ri e mebꞌaibꞌ.
10 Când Isus a înțeles, le-a spus: De ce tulburați femeia? Fiindcă a lucrat o lucrare bună față de mine.
Ri Jesús retaꞌm ri xkibꞌij: rumal riꞌ xubꞌij chike: ¿Jas che kibꞌij tzij che we ixoq riꞌ? Jun utz laj chak ri xubꞌan wukꞌ in.
11 Deoarece pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Ri e mebꞌa e kꞌo wi laꞌ chiꞌxoꞌl, man je ta kꞌu in.
12 Fiindcă ea, turnând acest mir pe trupul meu, a făcut o pentru înmormântarea mea.
We kunabꞌal riꞌ xutix chwij naꞌtabꞌal rech chi kinmuqiꞌ na.
13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, în întreaga lume, va fi spus și ce a făcut ea, spre amintirea ei.
Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi pa ronojel ri uwachulew jawjeꞌ katzijox wi na ri utz laj taq tzij, katzijox xuqujeꞌ na ri xubꞌan we ixoq riꞌ.
14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariot, s-a dus la preoții de seamă,
Ri Judas Iscariote, jun chike ri kabꞌlajuj tijoxelabꞌ, xeꞌ kukꞌ ri e kꞌamal taq kibꞌe ri e chꞌawenelabꞌ cho ri Dios pa kiwiꞌ ri winaq.
15 Și le-a spus: Ce voiți să îmi dați și vi-l voi preda? Și s-au înțeles cu el pentru treizeci de arginți.
Ri Judas xubꞌij chike: ¿Janipa kiya chwe, we kinjach ri Jesús chiꞌwe? Ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios pa kiwiꞌ ri winaq xkibꞌij che: Kaqaya juwinaq laluj saq pwaq chawe.
16 Și de atunci căuta ocazia potrivită să îl trădeze.
Che ri qꞌij riꞌ, ri Judas xuchapleꞌj utzukuxik ri qꞌotaj rech kujach ri Jesús chike.
17 Și în prima zi a azimelor, discipolii au venit la Isus, spunându-i: Unde voiești să îți pregătim să mănânci paștele?
Pa ri nabꞌe qꞌij rech ri nimaqꞌij are katij ri kaxlan wa ri maj chꞌam rukꞌ ri tijoxelabꞌ xeqet rukꞌ ri Jesús xkibꞌij che: ¿Jawjeꞌ kaj wi la kaqabꞌan wi ri waꞌim rech Pascua?
18 Iar el a spus: Mergeți în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul spune: Timpul meu este aproape; voi ține paștele în casa ta, cu discipolii mei.
Ri Jesús xubꞌij chike: Jix pa ri tinimit cho rachoch ri jun achi chibꞌij che chi ri ajtij kubꞌij: “Naj ta chik in kꞌo waral. Kawaj kꞌut kinwikꞌowisaj ri nimaqꞌij rech pascua waral kukꞌ ri nutijoxelabꞌ.”
19 Și discipolii au făcut cum îi îndrumase Isus; și au pregătit paștele.
Ri tijoxelabꞌ xkibꞌano jetaq ri xubꞌij ri Jesús chike, xkibꞌan apanoq ri wa rech ri nimaqꞌij Pascua.
20 Iar, după ce s-a înserat, a șezut cu cei doisprezece.
Are xok aqꞌabꞌ, ri Jesús xtꞌuyiꞌk kukꞌ ri kabꞌlajuj utijoxelabꞌ puꞌwiꞌ ri mexa.
21 Și pe când mâncau, a spus: Adevărat vă spun că unul dintre voi mă va trăda.
Are tajin kewaꞌik xubꞌij chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, jun chiꞌwe kinukꞌayij na.
22 Și s-au întristat foarte mult și a început fiecare dintre ei să îi spună: Sunt eu, Doamne?
Ri tijoxelabꞌ xebꞌisonik are xkita ri xbꞌix chike, xkichapleꞌj utatabꞌeloꞌxik che ri Jesús: ¿Teꞌq in riꞌ Ajawxel?
23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce își înmoaie mâna cu mine în farfurie, acela mă va trăda.
Ri Jesús xubꞌij: Are kinkꞌayin na ri winaq ri kukꞌam uwa wukꞌ pa ri palaꞌt.
24 Într-adevăr, Fiul omului se duce, așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.
Qas tzij, ri ralkꞌwaꞌl riꞌ achi kakam na jetaq ri tzꞌibꞌatalik, kꞌax kꞌu rech ri winaq ri kakꞌayinik. Are katanik we ta mat xalaxik.
25 Atunci Iuda, care l-a trădat, a răspuns și a zis: Rabi, sunt eu? Iar el i-a zis: Tu ai spus-o.
Ri Judas ri kꞌayinel xubꞌij che ri Jesús: Ajtij, ¿teꞌq in riꞌ? Ri Jesús xubꞌij che: At xatbꞌinik.
26 Și pe când mâncau, Isus a luat o pâine și a binecuvântat-o și a frânt-o și a dat-o discipolilor și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
Are tajin kewaꞌik, ri Jesús xukꞌam ri kaxlan wa, xutewechiꞌj kꞌa te riꞌ xupaꞌij, xuya chike ri utijoxelabꞌ xubꞌij: Chikꞌamawaꞌj, chitijaꞌ, are waꞌ ri nutyoꞌjal.
27 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat, spunând: Beți toți din el;
Kꞌa te riꞌ xukꞌam ri qumubꞌal, xutyoxij che ri Dios kꞌa te riꞌ xutzuj chike xubꞌij: Chixqumunoq iwonojel.
28 Fiindcă acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți pentru iertarea păcatelor.
Are waꞌ ri nukikꞌel rech ri kꞌakꞌ chꞌekom tzij, ri katixtobꞌ na che kikuyik kimak sibꞌalaj e kꞌi winaq.
29 Dar vă spun: De acum încolo, nicidecum nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea nou cu voi în împărăția Tatălui meu.
Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi man kinqumuj ta chi na we vino riꞌ kachapleꞌtaj bꞌik kamik kꞌa te kinqumuj chi riꞌ ri kꞌakꞌ vino pa ri ajawarem rech ri nuTat.
30 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
Are xetoꞌtaj chubꞌixoxik jun Salmo, xebꞌek puꞌwiꞌ ri juyubꞌ Olivos.
31 Atunci Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte; fiindcă este scris: Voi bate păstorul și oile turmei vor fi împrăștiate.
Ri Jesús xubꞌij chike: Iwonojel kinitzaq na kanoq, jeriꞌ rumal tzꞌibꞌatalik: Kinbꞌan na kꞌax che ri ajyuqꞌ, ri chij kaꞌnimaj na bꞌik.
32 Dar după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Are kinkꞌastajik, kinnabꞌej na chiꞌwech kineꞌ je laꞌ pa Galilea.
33 Petru a răspuns și i-a zis: Chiar dacă toți se vor poticni din cauza ta, totuși niciodată eu nu mă voi poticni.
Ri Pedro xubꞌij: Pune konojel kakitzaq la kanoq, in man je ta ri kinbꞌano.
34 Isus i-a spus: Adevărat îți spun că: În această noapte înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori.
Ri Jesús xubꞌij che: Qas tzij kinbꞌij chawe, chaqꞌabꞌ kamik oxmul abꞌim chi man awetaꞌm ta nuwach are koqꞌ ri amaꞌ akꞌ.
35 Petru i-a spus: Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți discipolii au spus la fel.
Ri Pedro xubꞌij che ri Jesús: Pune choqꞌaqꞌ kinkam ukꞌ la, man kinbꞌij ta kꞌu wi chi mat wetaꞌm wach la. Konojel ri tijoxelabꞌ je xuqujeꞌ xkibꞌij.
36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a spus discipolilor: Ședeți aici în timp ce mă voi duce să mă rog acolo.
Kꞌa te riꞌ xeꞌ ri Jesús, xukꞌam bꞌik ri utijoxelabꞌ, xeꞌ pa jun leꞌaj ubꞌiꞌnam Getsemaní, xubꞌij chike ri utijoxelabꞌ: Chixtꞌuyul kanoq waral keꞌnbꞌana na chꞌawem je laꞌ apanoq.
37 Și a luat cu el pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să fie întristat și foarte mâhnit.
Xuꞌsikꞌij bꞌik ri Pedro rachiꞌl ri e kebꞌ ukꞌojol ri Zebedeo, kꞌa te riꞌ xuchapleꞌj bꞌisonem xuqujeꞌ xkꞌaxir ranimaꞌ.
38 Atunci le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine.
Ri Jesús xubꞌij chike: Sibꞌalaj kaqꞌoxow ri wanimaꞌ jer kinnaꞌo chi kinkamik, chixkanaj kanoq waral, chixkꞌasloq wukꞌ.
39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut cu fața sa la pământ și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă este posibil, să fie depărtat de la mine acest pahar; totuși nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu.
Xbꞌin chi na apanoq jubꞌiqꞌ, kꞌa te riꞌ xukiꞌk, xuya ri upalaj pa ri ulew, xubꞌan chꞌawem xubꞌij: Tat, kꞌo ta bꞌa ne wi, mat kinriq we kꞌax riꞌ, man in ta kꞌut kabꞌan we, xane are bꞌanoq ri kaj lal.
40 Apoi a venit la discipoli și i-a găsit adormiți și i-a spus lui Petru: Ce, o oră nu ați fost în stare să vegheați cu mine?
Are xtzalij loq jawjeꞌ e kꞌo wi kan ri utijoxelabꞌ tajin kewarik are xuluꞌriqaꞌ. Xubꞌij che ri Pedro: ¿Man xixkwin taj xixkꞌasiꞌk jun hora wukꞌ?
41 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită; într-adevăr, duhul este plin de zel, dar carnea, fără putere.
Chixkꞌasloq rech man kixtaqchiꞌx taj pa mak. Ri uxlabꞌal qas tzij kꞌolik xa kꞌu are ri tyoꞌjal man kꞌo taj uchuqꞌabꞌ.
42 S-a depărtat din nou a doua oară și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă acest pahar nu poate fi depărtat de la mine fără să îl beau, facă-se voia ta.
Ri Jesús xtzalij chik junmul chubꞌanik chꞌawem, xubꞌij: Tat, we rajawaxik wi kinkamik, bꞌanoq ri kaj la.
43 Și venind, i-a găsit din nou adormiți; fiindcă ochii lor erau îngreunați.
Are xtzalij loq, junmul chik xuluꞌriqa ri utijoxelabꞌ tajin kewarik, rumal cher sibꞌalaj kꞌax kiwaram.
44 Și i-a lăsat și a plecat din nou și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
Xuꞌya kanoq kitukel, xtzalij chubꞌanik chꞌawem churox mul, pa ri uchꞌawem je xubꞌij jetaq ri xubꞌij nabꞌe.
45 Atunci a venit la discipolii săi și le-a spus: Dormiți de acum și odihniți-vă; iată, ora este aproape și Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
Xtzalij chi loq junmul kukꞌ ri utijoxelabꞌ xubꞌij chike: Kꞌa tajin kixwarik, xuqujeꞌ kixuxlan ix. Chiwilampeꞌ, xopan ri qꞌotaj, ri uKꞌojol ri Achi kajach na pa kiqꞌabꞌ ri aꞌjmakibꞌ.
46 Ridicați-vă, să mergem; iată, este aproape cel ce mă trădează.
Chixwaꞌjiloq, ¡joꞌ! ¡Xul le kꞌayil we!
47 Și pe când încă vorbea el, iată, Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea și cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și bătrânii poporului.
Tajin katzijon na ri Jesús are xopan ri Judas, jun chike ri e kabꞌlajuj tijoxelabꞌ. E rachiꞌl bꞌik sibꞌalaj e kꞌi winaq, ri e taqtal bꞌik kumal ri e kꞌamal taq kibꞌe ri e chꞌawenelabꞌ cho ri Dios pa kiwiꞌ ri winaq, xuqujeꞌ ri e kꞌamal taq bꞌe rech ri tinimit, kukꞌaꞌm taq bꞌik sakꞌibꞌal xuqujeꞌ cheꞌ.
48 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe acela pe care îl voi săruta, acela este: prindeți-l.
Ri Judas ubꞌim chike ri winaq: Ri achi ri kintzꞌumaj are riꞌ, chichapa bꞌik.
49 Și apropiindu-se îndată de Isus, a spus: Bucură-te, Rabi; și l-a sărutat.
Xqebꞌ kꞌu ri Judas rukꞌ ri Jesús, xuya rutzil uwach, xutzꞌumaj kꞌa te riꞌ xubꞌij: ¡Ajtij! Kꞌa te riꞌ xutzꞌumaj.
50 Iar Isus i-a spus: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci au venit și au pus mâinile pe Isus și l-au prins.
Ri Jesús xubꞌij che: Ala, ¿jas rumal at petinaq? Kꞌa te riꞌ konojel ri winaq xeqet rukꞌ ri Jesús, xkichapo.
51 Și, iată, unul dintre cei ce erau cu Isus, a întins mâna și și-a scos sabia și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
Are jeriꞌ xkꞌulmatajik, jun chike ri utijoxelabꞌ ri Jesús xukꞌam jun sakꞌibꞌal, xusakꞌij ri uxikin ri jun patanijel rech ri kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios.
52 Atunci Isus i-a spus: Pune-ți sabia la locul ei; fiindcă toți cei ce iau sabia, vor pieri de sabie.
Ri Jesús xubꞌij che: Chayaka ri asakꞌibꞌal, rumal cher riꞌ rukꞌ sakꞌibꞌal kakamisanik rukꞌ sakꞌibꞌal kakamisax na.
53 Gândești că nu pot să rog acum pe Tatăl meu și el mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
¿Xa kꞌu pa akꞌuꞌx chi man kinkwin taj kinta tobꞌanik che ri nuTat, aninaq riꞌ kuya e kabꞌlajuj wokaj angelibꞌ chinutoꞌik?
54 Atunci cum se vor împlini scripturile, că astfel trebuie să fie?
We kꞌu jeriꞌ kibꞌano, man kakꞌulmataj ta riꞌ ri tzꞌibꞌatalik ri kubꞌij chi jeriꞌ kakꞌulmataj na.
55 În aceeași oră Isus a spus mulțimii: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu bâte, ca să mă luați? Ședeam zilnic cu voi, învățându-vă în templu și nu m-ați prins.
Kꞌa te riꞌ xubꞌij chike ri winaq: ¿La xa kꞌu in jun elaqꞌom rech rumal riꞌ kixpe chwij rukꞌ taq sakꞌibꞌal xuqujeꞌ cheꞌ? Ronojel qꞌij xintꞌuyiꞌk pa ri Templo xinya kꞌutuꞌn, man xinichap ta kꞌut.
56 Dar toate acestea s-a făcut ca scripturile profeților să se împlinească. Atunci toți discipolii l-au părăsit și au fugit.
Xkꞌulmataj kꞌu ronojel we jastaq riꞌ rech jeriꞌ kakꞌulmataj ronojel ri xkitzꞌibꞌaj loq ri e qꞌalajisal taq utzij ri Dios. Are kꞌu ri tijoxelabꞌ xaꞌnimaj bꞌik konojel, xkitzaq kanoq ri Jesús.
57 Și cei ce l-au prins pe Isus l-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați scribii și bătrânii.
Ri winaq xkikꞌam bꞌik ri Jesús choch ri Caifás kꞌamal kibꞌe ri chꞌawenelabꞌ, chilaꞌ kimulim wi kibꞌ konojel ri aꞌjtijabꞌ rech ri taqanik xuqujeꞌ ri e kꞌamal taq bꞌe.
58 Iar Petru l-a urmat de departe, până la curtea palatului marelui preot și a intrat și a șezut cu servitorii să vadă sfârșitul.
Are kꞌu ri Pedro naj kꞌo wi apanoq che ri Jesús utereneꞌm bꞌik, xok bꞌik cho rachoch ri kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios. Are xok bꞌik, xtꞌuyiꞌk kukꞌ ri ajchꞌoꞌjabꞌ chajinelabꞌ rech karilo jas ri kakꞌulmatajik.
59 Și preoții de seamă și bătrânii și tot consiliul căutau mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să îl ucidă.
Ri e kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios xuqujeꞌ ri e kꞌamal taq bꞌe rech ri tinimit xkitzukuj jun bꞌanoj tzij ri kuqꞌalajisaj chi ri Jesús ajmak rech jeriꞌ kakikamisaj.
60 Dar nu au găsit; deși au venit mulți martori falși, totuși nu au găsit nimic. Și la urmă au venit doi martori falși,
Man xkiriq ta kꞌut umak, pune sibꞌalaj e kꞌi winaq xoꞌpanik xkibꞌan ri bꞌanoj tzij chirij. Kꞌisbꞌal rech xoꞌpan e kebꞌ,
61 Și au spus: Acesta a zis: Sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu și să îl construiesc iarăși în trei zile.
we kebꞌ achyabꞌ ri xkibꞌij: We achi riꞌ xubꞌij: “Ri in kinkwinik kintukij ri Templo rech ri Dios, kꞌa te riꞌ pa oxibꞌ qꞌij kinyak ukꞌaxel.”
62 Și marele preot s-a sculat și i-a spus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
Ri kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios, xtakꞌiꞌk xuta che ri Jesús: ¿La maj jas kabꞌij at? ¿Jas kel kubꞌij we jastaq we kakichaꞌ we winaq riꞌ chawe?
63 Dar Isus tăcea. Și marele preot a răspuns și i-a zis: Te conjur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.
Ri Jesús xa ta ne jun tzij xubꞌij. Ri kinimaꞌqil ri kꞌamal taq bꞌe xubꞌij: Pa ri ubꞌiꞌ ri kꞌaslik Dios kinta chawe: Chabꞌij chaqe we at ri at Cristo, uKꞌojol ri Dios.
64 Isus i-a zis: Tu ai spus-[o]. Cu toate acestea vă spun: De acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
Ri Jesús xubꞌij: Are laꞌ le xabꞌij. Chanim kinbꞌij chiꞌwe iwonojel, kachapleꞌtaj bꞌik chanim, kiwil na ri uKꞌojol ri Achi tꞌuyul pa ri uwiqiqꞌabꞌ ri kakwin chubꞌanik ronojel ri jastaq, xuqujeꞌ kape na pa ri sutzꞌ ri kꞌo pa ri kaj.
65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, spunând: A blasfemiat; ce nevoie mai avem de alți martori? Iată acum ați auzit blasfemia lui.
Ri kinimaꞌqil ri chꞌawenelabꞌ cho ri Dios xutꞌoqopij ri ratzꞌyaq, xubꞌij: We achi riꞌ xubꞌij ri awas ubꞌixik cho ri Dios, man kaꞌjawataj ta chik e nikꞌaj qꞌalajisanelabꞌ chik. Qas ix xixtow rukꞌ ixikin ri xubꞌij.
66 Ce gândiți voi? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte.
¿Jas kichomaj kaqabꞌan che we achi riꞌ? Areꞌ xkibꞌij: Taqal che kakamik.
67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii și alții l-au pălmuit,
E kꞌo jujun xkichubꞌaj ri upalaj ri Jesús kꞌa te riꞌ xkichꞌey rukꞌ tꞌoyom qꞌabꞌ. E nikꞌaj chik xkichꞌey chupalaj.
68 Spunând: Profețește-ne, Cristoase: Cine este cel ce te-a lovit?
Kꞌa te riꞌ xkibꞌij che: Cristo, chariqampeꞌ jachin xatchꞌayowik.
69 Și Petru ședea afară în curtea palatului și o tânără a venit la el, spunând: Și tu ai fost cu Isus din Galileea.
Are kꞌu ri Pedro tꞌuyul apanoq cho ri ja. Jun aj ikꞌ xqebꞌ rukꞌ, xubꞌij che: At xuqujeꞌ at rachiꞌl ri Jesús aj Galilea.
70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: Nu știu ce spui.
Ri Pedro chikiwach konojel xubꞌij: Man wetaꞌm taj jas ri tajin kabꞌij.
71 Și când a ieșit în portic, l-a văzut altă tânără și a spus celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret.
Kꞌa te riꞌ xeꞌ chuchiꞌ ri uchiꞌ jaꞌ, xqebꞌ chi jun aj ikꞌ rukꞌ xubꞌij chike ri winaq ri e kꞌo chilaꞌ. We achi riꞌ rachiꞌl ri Jesús aj Nazaret.
72 Și din nou a negat cu jurământ: Nu [îl] cunosc [pe] omul [acesta].
Ri Pedro junmul chik xubꞌij: Man wetaꞌm ta wi uwach le achi leꞌ.
73 Și după un timp, cei ce stăteau acolo în picioare au venit și i-au spus lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, fiindcă și vorbirea ta te dă pe față.
Man naj taj ikꞌowinaq are xeqet ri winaq ri e kꞌo chilaꞌ rukꞌ ri Pedro, xkibꞌij che: At at kachiꞌl, qꞌalaj le katzijonik.
74 Atunci el a început să blesteme și să jure, spunând: Nu [îl] cunosc pe omul acesta. Și îndată cocoșul a cântat.
Ri Pedro xuchapleꞌj ubꞌixik kꞌaxal chibꞌil ribꞌ xubꞌij: Qas karilomaj ri Dios, man wetaꞌm ta uwach le achi leꞌ. Qas pa ri qꞌotaj riꞌ xoqꞌ ri amaꞌ akꞌ.
75 Și Petru și-a amintit vorba lui Isus, care îi zisese: Înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori. Și a ieșit și a plâns cu amar.
Xnaꞌtaj kꞌu che ri Pedro ri xubꞌij ri Jesús che: Qas tzij kinbꞌij chawe, chaqꞌabꞌ kamik oxmul abꞌim chi man awetaꞌm ta nuwach are koqꞌ ri amaꞌ akꞌ. Ri Pedro xel bꞌik chilaꞌ xoqꞌik rukꞌ nimalaj bꞌis.
