Matei 26
1 Și s-a întâmplat că, după ce Isus a terminat toate aceste cuvinte, a spus discipolilor săi:
Jesu mah hae loknawk thuih pacoengah, a hnukbang kaminawk khaeah,
2 Știți că peste două zile este paștele și Fiul omului este trădat pentru a fi crucificat.
ni hnetto pacoeng ah misong loihhaih poih om tih, tito na panoek o, to naah kami Capa thinglam pong takhing hanah paek o tih.
3 Atunci s-au adunat preoții de seamă și scribii și bătrânii poporului în curtea palatului marelui preot, care se numea Caiafa,
To naah kalen koek qaimanawk, ca tarik kaminawk, kacoehtanawk, Kaiapha, tiah kawk ih kalen koek qaima im ah amkhueng o,
4 Și au convenit ca să prindă pe Isus prin viclenie și să îl ucidă.
Jesu to zoek moe, naeh o pacoengah, hum hanah a thuih o.
5 Dar spuneau: Nu în ziua sărbătorii, ca nu cumva să fie tulburare în popor.
Toe poihsakhaih niah sah hmah si, to tih ai nahaeloe rangpui palungpuihaih om moeng tih, tiah a thuih o.
6 Iar când Isus era în Betania, în casa lui Simon leprosul,
Jesu loe Bethany vang ah kaom, ngansae maan Simon im ah oh naah,
7 A venit la el o femeie având un vas de alabastru cu mir foarte prețios și l-a turnat pe capul lui în timp ce stătea la masă.
atho kana parai hmuihoih tabu kasin nongpata maeto anih khaeah angzoh moe, anih buhcaak han anghnut naah lu nuiah a bawh pae.
8 Dar când au văzut, discipolii lui s-au supărat foarte mult, spunând: Pentru ce risipa aceasta?
A hnukbang kaminawk mah hnuk o naah, palungphui o moe, tikhoe avang ai ah hae tiah a kraih vai?
9 Fiindcă acest mir s-ar fi putut vinde pentru mult și dat săracilor.
Atho kana ah hmuihoih tui to zawh moe, amtang kaminawk hanah phoisa to a paek han oh, tiah a thuih o.
10 Când Isus a înțeles, le-a spus: De ce tulburați femeia? Fiindcă a lucrat o lucrare bună față de mine.
Jesu mah to tiah kaom hmuen to panoek naah, Tih hanah nongpata to na tavet o khing loe? Anih loe ka nuiah kahoih hmuen ni a sak.
11 Deoarece pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.
Nangcae loe amtang kamminawk hoi nawnto na oh o toepsoep: toe kai loe nangcae hoi ka om poe mak ai.
12 Fiindcă ea, turnând acest mir pe trupul meu, a făcut o pentru înmormântarea mea.
Nongpata mah ka nuiah bawh ih hmuihoih tui loe Kai aphum hanah sak ih hmuen ah ni oh.
13 Adevărat vă spun: Oriunde va fi predicată această evanghelie, în întreaga lume, va fi spus și ce a făcut ea, spre amintirea ei.
Loktang kang thuih o, Long pum ah hae kahoih tamthanglok thuih kruek, hae nongpata mah ka nuiah sak ih hmuen doeh anih panoek poehaih hanah thui o tih, tiah a naa.
14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscariot, s-a dus la preoții de seamă,
To naah a hnukbang hatlai hnetto thungah Judah Isakariot, tiah kawk ih kami maeto loe, kalen koek qaima khaeah caeh moe,
15 Și le-a spus: Ce voiți să îmi dați și vi-l voi preda? Și s-au înțeles cu el pentru treizeci de arginți.
nihcae khaeah, Anih to kang paek nahaeloe timaw nang paek o han? tiah a naa. To naah nihcae mah anih khaeah phoisa quithumto paek hanah palungdue o.
16 Și de atunci căuta ocazia potrivită să îl trădeze.
To nathuem hoi kamtong anih mah Jesu naeh thai han ih atue kahoih to pakrong boeh.
17 Și în prima zi a azimelor, discipolii au venit la Isus, spunându-i: Unde voiești să îți pregătim să mănânci paștele?
Taeh thuh ai misong loihhaih poih nito naah loe, a hnukbang kaminawk Jesu khaeah angzoh o moe, nang hanah misong loihhaih poih hae naah maw saksak han na koeh? tiah a naa o.
18 Iar el a spus: Mergeți în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul spune: Timpul meu este aproape; voi ține paștele în casa ta, cu discipolii mei.
Anih mah, Vangpui thung ih kami maeto khaeah caeh oh loe, anih khaeah, Patukkung mah Kai ih atue loe zoi boeh; ka hnukbang kaminawk hoi nang im ah Misong loihhaih poih ka sak han, tiah a thuih, tiah thui pae oh, tiah a naa.
19 Și discipolii au făcut cum îi îndrumase Isus; și au pregătit paștele.
Jesu mah thuih ih lok baktih toengah a hnukbang kaminawk mah, Misong loihhaih poih to sak o.
20 Iar, după ce s-a înserat, a șezut cu cei doisprezece.
Duembang phak naah, anih loe buhcaak hanah kami hatlai hnettonawk hoi nawnto anghnut.
21 Și pe când mâncau, a spus: Adevărat vă spun că unul dintre voi mă va trăda.
Nihcae buhcaak o naah anih mah, Loktang kang thuih o, nangcae thung ih kami maeto mah kai angphat taak tih, tiah a naa.
22 Și s-au întristat foarte mult și a început fiecare dintre ei să îi spună: Sunt eu, Doamne?
To naah nihcae loe palungset o moe, kami boih mah anih khaeah, Angraeng, kai maw? tiah a naa o.
23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce își înmoaie mâna cu mine în farfurie, acela mă va trăda.
Anih mah, Kai hoi nawnto sabae tapawh kami mah, kai angphat taak tih.
24 Într-adevăr, Fiul omului se duce, așa cum este scris despre el; dar vai acelui om prin care Fiul omului este trădat! Bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.
Kami Capa loe angmah kawng tarik ih baktih toengah caeh tih: toe kami Capa angphat taak kami loe khosak bing! To kami loe tapen ai ah om nahaeloe hoi kue tih, tiah pathim pae.
25 Atunci Iuda, care l-a trădat, a răspuns și a zis: Rabi, sunt eu? Iar el i-a zis: Tu ai spus-o.
Anih angphat taak kami, Judah mah, Rabbi, kai maw? tiah a naa. To naah anih mah, Na thuih ih baktih toengah nang ni, tiah a naa.
26 Și pe când mâncau, Isus a luat o pâine și a binecuvântat-o și a frânt-o și a dat-o discipolilor și a spus: Luați, mâncați; acesta este trupul meu.
Nihcae buhcaak o nathuem ah, Jesu mah takaw to lak moe, tahamhoihhaih paek pacoengah, a aeh, a hnukbang kaminawk khaeah a paek, la oh loe, caa oh: hae loe ka taksa ah oh, tiah a naa.
27 Și a luat paharul și după ce a adus mulțumiri, le-a dat, spunând: Beți toți din el;
To pacoengah boengloeng to a lak moe, kawnhaih lawkthuih pacoengah, nihcae khaeah a paek, nae o boih ah;
28 Fiindcă acesta este sângele meu, al noului testament, care se varsă pentru mulți pentru iertarea păcatelor.
hae loe pop parai kaminawk ih zae tahmen hanah kalong, lokkamhaih kangtha, ka thii ah oh.
29 Dar vă spun: De acum încolo, nicidecum nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea nou cu voi în împărăția Tatălui meu.
Kang thuih o, Vaihi hoi kamtong Pa ih prae ah nangcae hoi nawnto kangtha naekhaih ni pha ai karoek to, hae misurtui hae ka nae mak ai boeh, tiah a naa.
30 Și după ce au cântat un imn, au ieșit înspre muntele Măslinilor.
Laa maeto a sak o pacoengah, Olive mae ah a caeh o.
31 Atunci Isus le-a spus: Voi toți vă veți poticni din cauza mea în această noapte; fiindcă este scris: Voi bate păstorul și oile turmei vor fi împrăștiate.
Jesu mah nihcae khaeah, Tuutoep kami to ka boh han, tuunawk loe ahmuen kalah ah ampraek o phang tih, tiah tarik baktih toengah, kai pongah vaiduem poekhaih nam ro o boih tih.
32 Dar după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.
Toe kang thawk let pacoengah, nangcae hmaa ah Kalili ah ka caeh han, tiah a naa.
33 Petru a răspuns și i-a zis: Chiar dacă toți se vor poticni din cauza ta, totuși niciodată eu nu mă voi poticni.
Piter mah anih khaeah, Nang pongah minawk poek amro o boih cadoeh, kai loe natuek naah doeh poek amro mak ai, tiah a naa.
34 Isus i-a spus: Adevărat îți spun că: În această noapte înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori.
Jesu mah anih khaeah, Loktang kang thuih, vaiduem aakhong ai naah, vai thumto kai nang phat taak tih, tiah a naa.
35 Petru i-a spus: Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nicidecum nu te voi nega. Și toți discipolii au spus la fel.
Piter mah anih khaeah, Nang hoi nawnto duek han om cadoeh, nang to kang phat taak mak ai, tiah a naa. A hnukbang kaminawk mah doeh to tiah thuih o boih.
36 Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a spus discipolilor: Ședeți aici în timp ce mă voi duce să mă rog acolo.
To pacoengah Jesu loe Gethsemane, tiah kawk ih ahmuen ah a hnukbang kaminawk hoi caeh o, a hnukbang kaminawk khaeah, haeah anghnu oh, ho ah lawkthuih han ka caeh han, tiah a naa.
37 Și a luat cu el pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să fie întristat și foarte mâhnit.
Piter hoi Zebedi capa hnik to a caeh haih, anih loe palungset moe, paroeai dawnraihaih hoiah oh.
38 Atunci le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine.
Anih mah nihcae khaeah, Ka hinghaih pakhra loe duek han khoek to palungset parai; haeah om oh loe nawnto na hak o haih ah, tiah a naa.
39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut cu fața sa la pământ și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă este posibil, să fie depărtat de la mine acest pahar; totuși nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu.
Anih loe ahmuen kangthla kue ah caeh moe, mikhmai long ah akuep, Aw Pa, angcoeng thai nahaeloe, hae boengloeng hae kai khae hoi takhoe ving ah: toe ka koehhaih baktih na ai ah, na koehhaih baktiah om nasoe, tiah lawk a thuih.
40 Apoi a venit la discipoli și i-a găsit adormiți și i-a spus lui Petru: Ce, o oră nu ați fost în stare să vegheați cu mine?
A hnukbang kaminawk khaeah a caeh naah, ka-iip nihcae to a hnuk, Piter khaeah, atue maeto thung mataeng doeh nang hak o haih thai ai maw?
41 Vegheați și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită; într-adevăr, duhul este plin de zel, dar carnea, fără putere.
Pacuekhaih thungah na kun o han ai ah, Hak oh loe, lawkthui oh: pakhra mah loe koeh, toe taksa loe thazok, tiah a naa.
42 S-a depărtat din nou a doua oară și s-a rugat, spunând: Tatăl meu, dacă acest pahar nu poate fi depărtat de la mine fără să îl beau, facă-se voia ta.
Anih loe caeh let moe, Aw Pa, hae boengloeng hae kai khae hoiah ni takhoe ving thai ai moe, ka naek hanah om khruek nahaeloe, na koehhaih baktiah om nasoe, tiah lawk a thuih.
43 Și venind, i-a găsit din nou adormiți; fiindcă ochii lor erau îngreunați.
Anih angzoh let naah, iih kangmue khaang o ai pongah, ka-iip nihcae to a hnuk let bae.
44 Și i-a lăsat și a plecat din nou și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
To pongah nihcae to a caeh taak moe, vai thumto haih, to tiah lawk a thuih let bae.
45 Atunci a venit la discipolii săi și le-a spus: Dormiți de acum și odihniți-vă; iată, ora este aproape și Fiul omului este trădat în mâinile păcătoșilor.
To pacoengah a hnukbang kaminawk khaeah a caeh, nihcae khaeah, Vaihi khoek to nang song o moe, na iih o vop maw? Khenah, Kami Capa to angphat taak moe, kazae kaminawk ban ah paekhaih atue loe zoi boeh, tiah a naa.
46 Ridicați-vă, să mergem; iată, este aproape cel ce mă trădează.
Angthawk oh, caeh o si boeh: khenah, kai angphat taak kami loe angzoh boeh, tiah a naa.
47 Și pe când încă vorbea el, iată, Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea și cu el o mulțime mare cu săbii și bâte, de la preoții de seamă și bătrânii poporului.
Anih lokthuih li naah, khenah, hatlai hnetto thung ih maeto, Judah to angzoh, kalen koek qaima hoi rangpui kacoehtanawk mah patoeh ih, pop parai kaminawk loe haikaek hoi thingboengnawk to sin o moe, angzoh o.
48 Și cel ce îl trădase le dăduse un semn, spunând: Pe acela pe care îl voi săruta, acela este: prindeți-l.
Anih angphat taak kami mah nihcae hanah angmathaih to paek, Ka mok ih kami loe, Anih to boeh ni; anih to naeh oh, tiah a naa.
49 Și apropiindu-se îndată de Isus, a spus: Bucură-te, Rabi; și l-a sărutat.
Judah loe Jesu khaeah caeh phrat moe, Patukkung, tiah lok tapring pacoengah, Anih to a mok.
50 Iar Isus i-a spus: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci au venit și au pus mâinile pe Isus și l-au prins.
Jesu mah anih khaeah, Ampui, tih sak han ih maw nang zoh? tiah a naa. To naah kaminawk angzoh o moe, Anih to naeh o pacoengah, a caeh o haih.
51 Și, iată, unul dintre cei ce erau cu Isus, a întins mâna și și-a scos sabia și a lovit pe un rob al marelui preot și i-a tăiat urechea.
To naah khenah, Jesu hoi nawnto kaom kaminawk thung ih maeto loe a ban to phok moe, a sumsen to azuh pacoengah, kalen koek qaima tamna ih naa to takroek pae pat.
52 Atunci Isus i-a spus: Pune-ți sabia la locul ei; fiindcă toți cei ce iau sabia, vor pieri de sabie.
Jesu mah anih khaeah, angmah ih ahmuen ah na sumsen to suem ah: mi kawbaktih doeh sumsen sin kami loe suemsen hoiah dueh tih.
53 Gândești că nu pot să rog acum pe Tatăl meu și el mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
Kai paek hanah misatuh abu hatlai hnetto pongah kapop van kaminawk to Pa khaeah vaihi ka hni thai mak ai, tiah na poek o maw?
54 Atunci cum se vor împlini scripturile, că astfel trebuie să fie?
Toe to tiah om nahaeloe, cabu thungah hae tiah om tih, tiah thuih ih lok to kawbangah maw akoep thai tih? tiah a naa.
55 În aceeași oră Isus a spus mulțimii: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu bâte, ca să mă luați? Ședeam zilnic cu voi, învățându-vă în templu și nu m-ați prins.
To nathuem ah Jesu mah pop parai kaminawk khaeah, Kai hae kamqu baktiah naeh han ih maw, sumsen hoi thingboengnawk hoiah nang zoh o? Tikhoe ni thokkruek tempul thungah nangcae hoi nawnto kang hnut moe, kaminawk ka patuk naah nang naeh o ai loe?
56 Dar toate acestea s-a făcut ca scripturile profeților să se împlinească. Atunci toți discipolii l-au părăsit și au fugit.
Toe tahmaanawk mah tarik ih cabu akoep han ih ni hae hmuen hae oh, tiah a naa. To pacoengah a hnukbang kaminawk mah anih to angphat o taak moe, cawnh o taak boih.
57 Și cei ce l-au prins pe Isus l-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați scribii și bătrânii.
Jesu naeh kaminawk mah anih to ca trik kaminawk hoi kacoehtanawk amkhuenghaih, kalen koek qaima, Kaiapha im ah caeh o haih.
58 Iar Petru l-a urmat de departe, până la curtea palatului marelui preot și a intrat și a șezut cu servitorii să vadă sfârșitul.
Toe Piter loe qaima im khoek to ahmuen kangtla hoiah anih hnukah bang, kawbangah maw a sak o, tiah panoek hanah, a thungah akun moe, imtoep tamnanawk hoi nawnto anghnut.
59 Și preoții de seamă și bătrânii și tot consiliul căutau mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să îl ucidă.
Qaimanawk, kacoehtanawk hoi lokcaekungnawk boih mah Jesu hum hanah, sak pazaehaih to pakrong o;
60 Dar nu au găsit; deși au venit mulți martori falși, totuși nu au găsit nimic. Și la urmă au venit doi martori falși,
toe tidoeh hnu o ai: ue, zae netkung paroeai angzoh o, toe nihcae mah zaehaih tidoeh hnu o ai. Hnukkhuem koek ah loe amsawn zaehaih hnukung hnetto angzoh moe,
61 Și au spus: Acesta a zis: Sunt în stare să distrug templul lui Dumnezeu și să îl construiesc iarăși în trei zile.
hae kami mah, Sithaw ih tempul hae ka phraek moe, ni thumto thungah ka sak thaih, tiah thuih, tiah a thuih hoi.
62 Și marele preot s-a sculat și i-a spus: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?
To naah kalen koek qaima to angthawk moe, anih khaeah, lok nang pathim mak ai maw? Hae hnukung hnik mah zae nethaih loe kawbangah maw oh? tiah a naa.
63 Dar Isus tăcea. Și marele preot a răspuns și i-a zis: Te conjur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.
Toe Jesu loe angam duem. Qaima mah anih khaeah, Kahing Sithaw ih ahmin palawkhaih hoiah lok kang dueng, nang loe Sithaw Capa, Kri maw? Na thui ah, tiah a naa.
64 Isus i-a zis: Tu ai spus-[o]. Cu toate acestea vă spun: De acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.
Jesu mah anih khaeah, Na thuih ih baktih toengah ka oh: toe nang khaeah lok ka thuih, hmabang ah loe Thacak bantang bangah kanghnu, tamai nui hoiah angzo Kami Capa to na hnu tih, tiah a naa.
65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, spunând: A blasfemiat; ce nevoie mai avem de alți martori? Iată acum ați auzit blasfemia lui.
To naah kalen koek qaima mah angmah ih kahni to asih moe, Anih mah Sithaw to kasae thuih boeh; aicae mah kalah hnukungnawk timaw angaihaih oh vop? Khenah, a thuih ih Sithaw padaenghaih lok to vaihi na thaih o boeh.
66 Ce gândiți voi? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte.
Kawbangah maw na poek o? tiah a naa. Nihcae mah, Anih loe duek han krah zaehaih a tawnh, tiah pathim pae o.
67 Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii și alții l-au pălmuit,
Nihcae mah a mikhmai ah tamtui hoi pathoih o moe, anih to thong o; thoemto kaminawk mah anih to tabaeng o,
68 Spunând: Profețește-ne, Cristoase: Cine este cel ce te-a lovit?
nang Kri, mi mah maw ang boh? Na thui ah, tiah a naa o.
69 Și Petru ședea afară în curtea palatului și o tânără a venit la el, spunând: Și tu ai fost cu Isus din Galileea.
Piter loe im tasa bangah anghnut: to naah nongpata maeto anih khaeah angzoh moe, nang doeh Kalili prae ih Jesu hoi nawnto na oh toeng bae, tiah a naa.
70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: Nu știu ce spui.
Toe Piter mah nihcae boih hma ah angphat, timaw na thuih ka panoek ai, tiah a naa.
71 Și când a ieșit în portic, l-a văzut altă tânără și a spus celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret.
Im hmabang ih khongkha ah a caeh naah, kalah nongpata maeto mah anih to hnuk, nongpata mah to ah kaom kaminawk khaeah, Hae kami doeh Nazareth Jesu hoi nawnto oh, tiah a thuih.
72 Și din nou a negat cu jurământ: Nu [îl] cunosc [pe] omul [acesta].
To naah anih mah, To kami to ka panoek ai, tiah lokmaihaih hoiah angphat taak let.
73 Și după un timp, cei ce stăteau acolo în picioare au venit și i-au spus lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei, fiindcă și vorbirea ta te dă pe față.
Akra ai ah to ah angdoe kaminawk anih khaeah angzoh o moe, Piter khaeah, nang doeh nihcae thung ih kami maeto ah ni na oh; na paeh ih lok pongah amnoek boeh, tiah a naa o.
74 Atunci el a început să blesteme și să jure, spunând: Nu [îl] cunosc pe omul acesta. Și îndată cocoșul a cântat.
To naah anih mah, To kami to ka panoek ai, tiah tangoenghaih hoiah lokkamhaih to a sak. To pacoengah loe aa to khong roep.
75 Și Petru și-a amintit vorba lui Isus, care îi zisese: Înainte de a cânta cocoșul, mă vei nega de trei ori. Și a ieșit și a plâns cu amar.
Jesu mah, aakhong ai naah, vai thumto kai nang phat taak tih, tiah thuih ih lok to Piter mah panoek. To pongah tasa bangah a caeh moe, palungset loiah a qah.
