Matei 24
1 Și ieșind, Isus a plecat din templu; și discipolii lui au venit la el să îi arate clădirile templului.
Yesu kalawiti Mnumba nkulu ya Mlungu, pakaweriti kankugenda zakuwi, wafundwa wakuwi wamgenderiti wamlanguziya majengu ga Numba nkulu ya Mlungu.
2 Dar Isus le-a spus: Nu vedeți toate acestea? Adevărat vă spun: Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
Yesu kawagambira, “Yina, muweza kugalola goseri aga! Nakaka nuwagambirani, kwahera hata libuwi limu halisigali panu pampindi pa libuwi limonga, kila libuwi haliwusiwi.”
3 Și pe când ședea el pe muntele Măslinilor, discipolii au venit la el la o parte, zicând: Spune-ne, când vor fi acestea? Și care va fi semnul venirii tale și al sfârșitului lumii? (aiōn g165)
Yesu pakalivagiti palugongu lwa Mizeyituni, wafundwa wakuwi wamgenderiti kwa bada, su wamkosiya, “Gutugambiri, hashi vitwatira avi havilawili ndii? Na hashilawiri shishi kulanguziya ndo shipindi sha kwiza kwaku na shipindi sha upeleru pasipanu.” (aiōn g165)
4 Și Isus a răspuns și le-a zis: Luați seama să nu vă înșele cineva.
Yesu kawankula, “Mulikali weri, muntu nakiza kuwapayirani.
5 Fiindcă mulți vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; și pe mulți îi vor înșela.
Wantu wavuwa hawalawili na kulonga kila yumu, ndo Kristu Mlopoziya na hawawazyangi wantu wavuwa.
6 Și veți auzi de războaie și zvonuri de războaie; vedeți să nu fiți tulburați; fiindcă toate trebuie să se întâmple, dar încă nu este sfârșitul.
Hampikaniri kuusu ngondu pakwegera na visoweru vya ngondu, kumbiti namulihola. Toziya vitwatira mpaka vilawiri, kumbiti upeleru weni wankali kwiza.
7 Fiindcă se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi foamete și molime și cutremure de pământ în diferite locuri.
Isi yimu hailikomangi na isi yimonga na ufalumi wumu hawulikomangi na ufalumi umonga. Panu na palii hapaweri na njala na malendemeru ga isi kila pahala.
8 Dar toate acestea sunt începutul durerilor.
Vitwatila vyoseri avi vilifana gambira kutama pakwanja pakulera mwana.
9 Atunci vă vor preda ca să fiți chinuiți și vă vor ucide; și veți fi urâți de toate națiunile din cauza numelui meu.
“Shakapanu hawawalaviyani su wawatabisiyi na kuwalaga. Isi zoseri haziwakalaliri toziya ya litawu lyaneni.
10 Și atunci mulți vor fi poticniți și se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții.
Mushipindi ashi wantu wavuwa hawaleki myoyu yawu, hawagambulikani weni kwa weni na kukalalirana weni kwa weni.
11 Și mulți profeți falși se vor ridica și vor înșela pe mulți.
Hawalawili wambuyi wa upayira, pawapotuziya wantu wavuwa.
12 Și pentru că nelegiuirea va abunda, dragostea celor mai mulți se va răci.
Su vitwatira vifaa ndiri havyongereki, mafiliru ga wantu wavuwa hauweri tisutisu.
13 Dar cel ce va îndura până la sfârșit, acela va fi salvat.
Kumbiti muntu yakahepelera mpaka lupeleru hakalopoziwi.
14 Și această evanghelie a împărăției va fi predicată în toată lumea, pentru mărturie la toate națiunile; și atunci va veni sfârșitul.
Na Shisoweru Shiwagira sha Ufalumi wa Mlungu hashibwerwi pasipanu poseri muwukapitawu kwa wantu wa makabila goseri na upeleru hawizi.
15 De aceea când veți vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel, profetul, stând în picioare în locul sfânt, (cine citește să înțeleagă);
“Su, hamuwoni ‘Shintu shidoda shashihalabisiya’ shakatakuliti Danieli mbuyi gwa Mlungu, shigoloka pahala pananagala.” Yakabetula kavimani mana yakuwi!
16 Atunci, cei din Iudeea, să fugă în munți;
Panu, yawawera Yudeya su watugili muvigongu.
17 Cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, să ia vreun lucru din casa lui;
Yakawera pashitwiku sha numba nakasuluka kutola shintu mnumba mwakuwi.
18 Și nici cel de pe câmp să nu se întoarcă să își ia hainele.
Yakaweriti kulirambu nakawuya kumbeli kutola nguwu yakuwi.
19 Și vai celor însărcinate și celor ce alăptează în acele zile.
Shondi shondi wamawu yawawera na yinda na walii yawanoniziya mumashaka galii!
20 Dar rugați-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna sau într-un sabat.
Mumluwi Mlungu, su kutuga kwa mwenga nakuwera mashaka ga mpepu ama lishaka lya Kwoyera!
21 Fiindcă atunci va fi necaz mare, cum nu a fost de la începutul lumii până acum și nu va mai fi niciodată.
Toziya mushipindi ashi hakuweri na uhushu mkulu ndoweni wankali kulawira, kwanjira kunyawa kwa pasipanu mpaka leru, wala hapeni ilawiri kayi.
22 Și dacă acele zile nu ar fi scurtate, nici[o] făptură nu ar fi salvată; dar acele zile vor fi scurtate din cauza celor aleși.
Kumbiti Mlungu kagapunguriti kala shiyasi sha mashaka aga, mekatendi ndiri, kwahera muntu yoseri mekalikali. Toziya ya wantu yawasyagulitwi, Mlungu hakagapunguli mashaka aga.
23 Atunci dacă cineva vă va spune: Iată, aici este Cristos, sau acolo; să nu credeți.
“Su, muntu yoseri pakawagambirani, ‘Guloli Kristu Mlopoziya kapanu’ ama ‘Kapalii!’ Namjimira.
24 Fiindcă se vor ridica Cristoși falși și profeți falși și vor arăta semne mari și minuni, încât să înșele, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleși.
Hawalawili ashina Kristu wa upayira na wambuyi wa upayira, hawatendi mauzauza makulu na gakulikangasha su wawazyangi payiwezekana ata yawasyagulitwi na Mlungu.
25 Iată, v-am spus dinainte.
Mpikanili! Nuwagambirani pamberi pa shipindi kwiza.
26 De aceea dacă ei vă spun: Iată, este în pustie, nu vă duceți. Iată, este în cămăruțe tainice, nu credeți.
“Ama, pawawagambirani, ‘Mloli, ka kushiwala!’ Namgenda aku, ama pawalonga, ‘Mloli, kalififa panu!’ Namjimira.
27 Pentru că așa cum fulgerul vine de la răsărit și strălucește până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului.
Mwana gwa Muntu hakizi gambira gulangala gambira lumeta kulyera kulawa kwagulawa mshenji mpaka kwaguzyeta mshenji.
28 Fiindcă oriunde este trupul mort, acolo se vor aduna vulturii.
“Palii paweriti na shashifuwiti, ndo pawajojinika wandapu.”
29 Imediat după necazul acelor zile, soarele va fi întunecat și luna nu își va da lumina și stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate;
“Palaa palii, pa mashaka ga kutabisiya, mshenji haguweri ntiti, na lyezi haliweri ndiri na gulangala na ntondu hazituluki kulawa kulyera na likakala lya kumpindi halilibegizii.
30 Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului; și atunci, toate semințiile pământului vor jeli și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie;
Shakapanu, lilangaliru lya Mwana gwa Muntu halilawiri kulyera na wantu woseri wa pasipanu hawalili pawamwona Mwana gwa Muntu pakiza mumawundi ga kumpindi pamuhera na makakala makulu.
31 Și va trimite pe îngerii săi cu mare sunet de trâmbiță și vor strânge pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă.
Mliru mkulu gwa mbalapi hagupikaniki na yomberi hakawatumi wantumintumi wa kumpindi wakuwi muwega za msheshi za pasipanu na hawawajojiniri wantu kulawa lupeleru lumu lwa pasipanu mpaka lupeleru lumonga lwa pasipanu.
32 Acum învățați o parabolă a smochinului; când lăstarul lui este încă fraged și dă frunze, știți că vara este aproape.
“Mleki mtera gwa mkuyu guwafundi. Mitambi ya mitera payiyanja kutomola mahamba, muvimani kuwera shipindi sha kutowa vula shapakwegera.
33 Tot așa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, chiar la uși.
Ntambu ira ayi mwenga pamwona vitwatira vyoseri avi, muvimani handa shipindi shapakwegera nentu.
34 Adevărat vă spun: Această generație nicidecum nu va trece până se vor întâmpla toate acestea.
Muliholi kuwera vitwatira vyoseri avi havilawili pamberi pa kuhowa wantu yawalikala vinu.
35 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
Kumpindi kwa Mlungu na pasipanu hazipiti, kumbiti visoweru vyaneni hapeni vipiti.
36 Dar, despre acea zi și oră, nu știe nimeni, nici îngerii din cer, ci numai Tatăl meu.
“Kwahera muntu yoseri yakavimana lishaka ama lisaa paviza, ama wantumintumi wa kumpindi kwa Mlungu ama Mwana. Tati gweka yakuwi ndo yakavimana.
37 Și așa cum au fost zilele lui Noe, tot așa va fi și venirea Fiului omului.
Kwiza kwa Mwana gwa Muntu hakuweri gambira shilii shashilawiriti mushipindi sha Nuhu.
38 Fiindcă, așa cum a fost în zilele dinainte de potop, mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă,
Mumashaka galii pamberi pa wantu kuhowa mumafuriku waweriti wankuliya na kulanda, wantu waweriti wankuwayuga na kuyugwa mpaka Nuhu pakingiriti mumtumbwi,
39 Și nu au știut, până când a venit potopul și i-a luat pe toți; așa va fi și venirea Fiului omului.
wavimaniti ndiri hashilawiri shishi mpaka mafuliku pagiziti na kuwajola woseri. Ntambu ayi hayiweri pakiza Mwana gwa Muntu.
40 Atunci, doi vor fi la câmp; unul va fi luat și celălalt lăsat.
Shipindi ashi wantu wawili hawaweri mulirambu, yumu hakatolwi na yumonga hakalekwi.
41 Două femei vor măcina la moară; una va fi luată și cealaltă lăsată.
Wadala wawili hawaweri wankusyaga usaka palwala, yumu hakatolwi na yumonga hakalekwi.
42 Vegheați așadar, pentru că nu știți în ce oră vine Domnul vostru.
“Su gulikali weri, toziya guvimana ndiri lishaka lya kwiza Mtuwa gwenu.
43 Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să îi fie spartă casa.
Handa yakana numba mekavimani shipindi sha kwiza kwa mpoka, mekalikali masu na mekaleki ndiri mpoka kabomolangi numba yakuwi.
44 Din această cauză fiți și voi pregătiți, pentru că la o astfel de oră la care nu vă gândiți, vine Fiul omului.
Su na mwenga viraa muweri kala, toziya Mwana gwa Muntu hakizi mulisaa lyagulimana ndiri.”
45 Atunci cine este robul credincios și înțelept, pe care l-a pus domnul său peste casa lui, ca să le dea mâncarea la timp?
“Yesu kendeleyiti kutakula, Ndo gaa ntumintumi yakaaminika na kana luhala, ndo mtuwa gwakuwi hakamtuli pampindi pa wantu wakuwi, kawapanani shiboga kwa shipindi shakuwi?
46 Binecuvântat este acel rob, pe care domnul său, când vine, îl va găsi făcând astfel.
Mbaka ntumintumi uliya mweni mtuwa gwakuwi pakiza hakamwoni kankutenda hangu.
47 Adevărat vă spun că îl va face stăpân peste toate averile sale.
Nukugambirani nakaka, katamtula ntumini ayu kagolokeri ulunda wakuwi woseri.
48 Dar dacă acel rob rău va spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină;
Kumbiti handa ndo ntumintumi kadoda, hakaligambiziyi mweni kuwera mtuwa gwakuwi hakashelewi kuwuya,
49 Și va începe să îi bată pe părtașii de robie și să mănânce și să bea cu bețivii;
na hakanji kuwakomanga wantumintumi wayaguwi na kanja kuliya na kulanda pamuhera na waloweru.
50 Domnul acelui rob va veni într-o zi când el nu se așteaptă la aceasta și la o oră pe care nu o știe,
Shakapanu mtuwa gwakuwi ntumintumi ulii pakizaku lishaka lyankali kulimana na shipindi shakashimana ndiri.
51 Și îl va tăia în două și îi va rândui partea cu fățarnicii; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Mtuwa hakamwazibu nentu na kumtula shipinga shimu na wafyangu. Aku hakalili na kugayagaya menu gakuwi.”
The World is Destroyed by Water
