Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
U Yesu akhayanga anao nantele hushifano, ahaga,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
“Uumwene wa humwanya ulingana nu mwene yayandaile isikulukulu ya weji ya mwana wakwe.
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
Akhatuma abhawomba mbombo wakwe huwakaribisye bhabhahanilwe ahuenzi hushi kulukulu yi weji, lakini sagabhaheza.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Umwene akhabhatuma nantele abhawomba mbombo abhamwao aje bhabhawozye wonti, bhabhahanilwe, enyi inandaile, ishalye bhawolile ni ndama yane nyinonile, na mambo gonti gali tayari, Inzaji hushukulukulu yiweji.”
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
Lakini abhantu sagabhahovyezye shiza inyanwa yakwe. Abhamo bhakhabhalile humagonda na abhamo bhakhawelile humbombo zyao zya kazye ibiashala.
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
Abhamo bhakhabhavitililwe abhawomba mbombo wa mwene na hubhasosye na hubhabude.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
Lakini umwene akhavitilwe. Akhatumile abhalungu wakwe akhabhabuda bhala abhabudi na hubhalongolezye nu moto peka ni khaya yao.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Nantele akhabhawozya abhawomba mbombo bhakwe, “Uwenji uli tayari, lakini bhabhahanilwe sagawasajie.
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
Eshi bhalaji humadala amagosi mubhane abhantu winchi, wonti bhabhanza loleshe, wenze hushukulukulu yiwenji.”
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
Abhawomba mbombo bhakhawala mumadala amagosi, hubhakalibisye abhantu wonti bhabhakhoneha, awinza na abhawiwi. Isebule yiweje ikhamema abhajenu.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
Lakini umwene lwawinjila huwenye abhajenu, akhanola umuntu weka yasanga akhali numwenda gwiweji!
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
Umwene akhamozyo, 'Miya ufishile wele mhanti umu bila mwenda gwiweji?' Nu muntu ula saga akhajibu nalimo.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Shesho umwene akhabhawozya abhawomba mbombo bhakwe mpinyi umuntu uno inyobhe namanama, mtaje khonze hunkisi ukhohulikhole na asye amino.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Huje abhantu bhinchi wakwiziwa, lakini bhabhasalulwa, wadodo.”
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Epo Amafarisayo bhakhasogola bhakhapanga isha hukhate u Yesu hunjango yakwe yuyo.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
Bhakhabhatuma abhana wisukulu abhawo peka na Bhaherode. Na bhakhamuzya u Yesu, “Mwalimu, timenye aje awe uli munti wanalyoli naje umanyizya gahuanza Ungolobhe angalyoli. Sagausanga inongwa zya upendelelo hwa bhantu.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Eshi tiwozye usebha yenu? Je, shinza husheria asombe ikondi hwa Kaisari au sagashinza?”
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
U Yesu akhamenye ubwibwi wao akhabhawozya, shuno mulugela amwe mubwilenkha?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Mbonesi ihela yamsombela ikondi pabhahanetela impeya.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
U Yesu akhabhawozya, “Isura ni tawa eli vyananu?”
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
Bhakhajibu, “Vya Kaisari.” Pepo u Yesu akhabhawozya mpeli Ukaisari ivintu vyakwe na ivya Ngolobhe mpele u Ngolobhe.”
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Lwawovya esho bhakhasyinjile. Nantele bhakhenekha bhakhasogola swe.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
Isiku Amasadukayo abhamo bhaheza hwa Yesu, wala bhabhayanga aje azyoshe nahumo awafye, bhakhamuozya.
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
Wakhayanga, “Mwalimu, Umusa ahajile, nkashe umuntu afyiye bila apape umwana, uhholao wakwe amurithi uyo ushe apele umwana uholo wakwe uyo.
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Bhakhali abhaholo saba. Uwahuande ahejile nantele akhafya bila apape ubhana. Akhabha leshela mshe ukholowakwe.
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
Nepe ukholo wakwe uwabwile akhawomba shesho, nuwatatu, ihabha shesho hadi ula uwa saba.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Lwabhawombesho wonti, ula ushi nape wafwa.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
Eshi uwakati wazyoshe uno ushe anzawe ashe wananu huwaholo ewa saba? Kwa maana wonti bhakhamwejile.”
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Lakini u Yesu akhayanga nahubhawozye, “Mkosele sanga mgamenye amazyi wala ingovu izya Ngolobhe.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Shazili azyoshe, abhantu saga bhahuenga wala ahungwe. Shazibha aje abhantu bhawaje watumi wa Ngolobhe.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
Lakini ahusu azyosye ufye sanga muwahile abhazye shila Ungolobhe shayenje hulimwe, ahayenje,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
Ane ni Ngolobhe wa Ibrahimu, Ngolobhe wa Isaka, na Ngolobhe wa Yakobo? Ungolobhe saga yu Ngolobhe wa bhabhafyiye, bali yu Ngolobhe wa bhaliwomi.”
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
Awashiwanza lwabhahovyo elyo bhakhashijile imanyizyo zyakwe.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
Lakini Amafarisayo lwabhahovwa aje u Yesu abhapumezezye Amasadukayo, bhakhawongene wene peka.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
Weka ahali mwanasheria, akhamunzya ishwali lialuyele.
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
“Mwalimu, indajizyo yili ngosi ashile zyonti musheria nyihwi?”
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
U Yesu akhabhajibu, “Lazima ugana Ubwana hu moyo gwaho gonti, hupepo yaho yonti hujele ziaho zyonti.
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
Ene ndiyo ndajizyo ingosi na yahuande.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Na iyabwile ifwana neyo- Lazima ugane upalamani waho nazishuhuigana awe.
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
Isheria zyonti na Abhakuwa itegemela indajizyo enzi zibwile.”
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
Na Amafarisayo bhakhalisha bhawongene peka, u Yesu akhabhawozya ishwali.
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
Akhabhawozya, “Je!, Msebha yenu ahusu Ukrisiti? Umwene mwana wa nanu?” Nape bhajibu mwana wa Daudi.”
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
U Yesu akhabhajibu, “Ni kwa namna wele u Daudi humpepo ufijile ahukwinzya Bwana, ahumuozya,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
'Bwana akhamuozezye u Bwana wane, “Nkhala hukhonogwana ugwa hunelo, mpaka pinzahubhaweshe abhabwibwi bhaho bhakhale pasi yi manama goho?”
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
Nkishe u Daudi ahukwinzya Uklisiti “Bwana,” Inzabhe wele mwana wakwe?”
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
Hakuna yabhajiye hujibu izyi nantele na nomuo yajelile nantele humuozye amashwali hani ahwande isiku ilyo na hundelelee.
