Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
Yesu aikile nabho lindi mubhwijejekanyo, naika,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
Obhukama bhwa mulwile obhususana nobhukama oyo akolele obhwenga obhwo omwana waye.
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
Nabhatuma abhakosi bhaye okubhalubha abhobhaliga bhabhilikiwe okuja mubhukondelwa, bho bhwenga tali bhatejile.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Omukama atumile abhakosi abhandi, naika. mubhabhwile bhone bhanu bhakokelwe mulole natekele ebhilyo. Jinumi najinana jani jinu jimemele jabhagilwe na amagambo gone gali ayeyi, muje mubhukondelwa bhwo bhwenga.
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
Mbe nawe abhanu abho bhatagendele mubhwenga obhwo bhaliga bhakokelwe. Abhandi bhagendele mumashamba gebhwe, abhandi bhasubhile mubhyasala bhyebhwe.
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
abhandi nibhabhemukila abhakosi abhomukama nibhabha swasha nokubheta.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
Nawe omukama abhiliiywe natuma abhalwani bhaye, nabheta bhaliya abheti nokubhasingalisha omusi gwebhwe kwo mulilo.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Okumala nabhabhwila abhakosi bhaye, “Obhwenga bhulyayeyi, nawe abhakokwa bhatajila chibhalo,
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
mbe mugende munjila jinkulu, mubhakoke abhanu bhanfu kutyo mulatula bhaje mubhulegesi obhobhwenga.
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
Abhakosi bhagendele munjila jinkulu nokubhakoka abhanu bhamumbaga jone abho bhabhalolaga, abhakisi na bhabhibhi. niwo olubhuga lwobhwenga nulwijula abhagenyi.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
Nawe omukama ejile akengila okubhalola abhagenyi, amulolele munu umwi oyo aliga atafwaye ingubho yo mubhwenga!
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
Omukama namubhusha, omusani, wengila kutiki munu munyumba utali na ngubho yamubhwenga? Omunu uyo ataikile chonachona.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Mbe niwo omukama nabhabhwila abhakosi bhae ati, “Mumubhoye Omunu unu amabhoko na amagulu na mumwese muchisute, eyo niyo kulibha okulila no kuguguna ameno.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Kulwo kubha abhanu bhanfu abhabhilikilwa, nawe abhasolwa ni bhatilu.
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Niwo abhafarisayo bhagendele no kwiloma koleleki bhamugwate Yesu mu misango jaye mwenekili.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
Niwo bhabhatumile abheigisibhwa abhebhwe amwi na Bhaherode. Na bhamubhwilie Yesu, “Mwiigisha, chimenyele ati awe uli munu we chimali, na ati owiigisha okwenda kwa Nyamuanga mu chimali. Utakukukwa maiko ga munu undi na utakwelesha kubha na solole ku bhanu.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Kulwejo chibhwile, owiganilishaki? Angu ni jakisi muchimile okutobha likodi ku Kaisari amwi uli?”
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
Yesu amenyele obhulangilangi bhwebhwe naika ati, “Ni kulwaki omundegeja, abholulimi?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Munyeleshe iyela inu omutobhela likodi.” Niwo nibhamuletela idinari.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
Yesu nabhabhusha ati, “Olususo na lisina linu nibyaga?”
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
Nibhamusubhya ati, “Ni bhya Kaisari.” Niwo Yesu nabhabhwila ati, “Muyanega Kaisari ebhinu bhinu bhili bhyaye ne bhya Nyamuanga mumuyane Nyamuanga.”
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Bhejile bhongwa kutiyo bhalugulile. Niwo nibhamusiga nibhagenda jebhwe.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
Kulusiku olwo abhandi abha Bhasadukayo bhejile ku Yesu, bhanu abhaika ati kutalio kusuluka kwa bhafuye. Nibhamubhusha,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
“Nibhaika ati, Mwiigisha, Musa aikile ati, jakabhee omunu afuye atebhuye bhana, omwana wabho atwale omugasi wae amubhoneleko omwana omumula wabho.
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Bhaliga bhaliwo abhaili musanju. Owo kwamuba atwae no kumala nafwa achali kwibhula nage abhana. Neya namusigila omuili wabho omugasi.
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
Okumala omuili owakabhili ona nakola kutyo kutyo, okumala owa kasatu, ona nabha kutyo okukinga ulya owa wamusanju.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Kubhutelo bhokukola ejo bhone omugasi uliya one fuye.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
Mbe kusuko omuga Oyo kabha mugasi waga kubhamula abho musanju? okubha bhone bhaswilile okumutwala.”
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Nawe Yesu abhasubhishe na bhabhila,” Muyabhile, kulyokulema okumenya jinu jandikilwe nolwo amanaga ga Nyamuanga.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Okubha mubhusuluko abhanu bhatalitwala amwi kutwalibhwa nawe bhali lwa bhaalaika mulwile.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
Nawe ebhyokusuka kwa bhafuye, muchaliga kwilabha okusoma chilia echo Nyamuanga aikile kwemwe, naikati,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
Nanye Nyamuanga wa Ibulaimu, Nyamuanga wa Isaka naNyamunga wa Yakobho? Nyamuanga atali Nyamuanga wabhafue ni Nyamuanga wa bhaanga.”
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
Akatungu elikofyanya bhejile bhwongwa linu, bhalungulile ameigisho Gaye.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
Nawe Abhafarisayo bhejile bhongwa ati Yesu ajibhisha Abhasadukayo, nibhwekofyanya awo amwene amwi.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
Omwi webhwe ali nyabhilagilo, amubhusishe libhusho kwo kumulegeja.
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
“Omwiingisha ni chilagilo ki echikulu okukila jona mubhilangilo?”
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Yesu namusubhya ati jikwiile umwende Latabhugenyi kwo mwoyo gwao gwone no bhwenge bhwao bhone
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
Chinu ncho echilagilo echikulu ne chokwamba.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Nechakabhili echisusana -necho jikwiile okumwenda omwikashanya wao lwakutyo owiyenda awe omwene.
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
Ebhwilangilo bhyona na Bhalangi ebhiikanya ebhilagilo bhinu bhibhili.”
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
Na Bhafalisayo ao bhaliga anu bhachalindiliye kwikofyanya amwi, Yesu abhabhwiliye libhusho.
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
Naika ati,” mbe, omwiganilisha ingulu ya kiristo? Omwene ni mwana waga?” Abhwene nibhamubhwila ni mwana Wadaudi
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
Yesu nabhasubhya ati,” Nkwasongaki chinu echikola Daudi mu mwoyo na mutoga Latabhugenyi naika ati,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
'Latabhugenyi amubhwiliye Latabhugenyi wani at, “Inyanja mukubhoko kwani okwebhulyo, okukinga anu nilibhakola abhabhibhi bhao bhatulwe emwalo yammagulu gao.'”?”
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
Labha Daudi kamubhikila” Kristo Latabhugenyi,” Ni kujunoki abhe mwana wae.
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
Atabheyeo unu atulile kumusubhya! musango lindi, na tabheyeo unu alegejishe libdi okumubhusha amabhusho mafu okwambila olusiku olwo no kugendelela.
