Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
Nangibaga pay ni Jesus kadakuada kadagiti pangngarig a kunana,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
“Ti pagarian ti langit ket maiyarig iti maysa nga ari a nangrambak iti panagkasar ti anakna a lalaki.
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
Imbaonna dagiti adipenna a mangayab kadagiti naawis nga umay iti boda, ngem saanda nga immay.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Nangibaon manen ti ari kadagiti sabali nga adipen, a kunana, 'Ibagayo kadagiti naawis, “Kitaenyo, naisaganakon dagiti makan. Napartin dagiti baka ken dagiti napalukmeg nga urbon, ket nakasaganan ti amin. Umaykayon iti boda.'''
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
Ngem saanda nga inkaskaso ket pimmanawda, maysa ken maysa, napan iti talonna, ken dadduma met ket kadagiti pagbirukanda.
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
Kinemmeg ti dadduma dagiti adipen ti ari, ket pinabainanda ida, sada pinatay.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
Nakapungtot ti ari ket nangibaon kadagiti soldadona ket pinatayda dagiti mammapatay, sada pinuoran ti siudadda.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Ket kinunana kadagiti adipenna, 'Nakasaganan ti padaya, ngem saan a maikari dagiti naawis.
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
Ngarud mapankayo kadagiti kangrunaan a dalan a nagsasabatan dagiti kalkalsada ket awisenyo amin a tattao a masalawyo nga umay makiboda.'
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
Napan dagiti adipen kadagiti kalkalsada ket inummongong amin a tattao a nasarakanda, dakes ken naimbag. Isu a napunno ti salunan kadagiti bisita.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
idi simrek ti ari a mangkita kadagiti sangaili, adda nakitana a maysa a lalaki a saan a nakakawes iti pangkasar.
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
Kinuna ti ari kenkuana, 'Gayyem, kasanoka a nakastrek ditoy a saanka a nakakawes iti pangkasar?' Ket saan a nakatagari ti lalaki.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Ket kinuna ti ari kadagiti adipenna, 'Galutanyo ti ima ken saka daytoy a lalaki, ket ibellengyo idiay ruar a kasipngetan, a sadiay ket addanto ti panagsangsangit ken panagngaretnget dagiti ngipen.'
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Ta adu dagiti tattao a naayaban, ngem sumagmamano ti napili.”
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Kalpasanna, pimmanaw dagiti Pariseo ket pinagtutungtonganda no kasanoda a mapalab-ogan ni Jesus kadagiti saona.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
Ket imbaonda kenkuana dagiti adalanda, agraman dagiti Herodiano. Kinunada kenni Jesus, “Maestro, ammomi a napudnoka, ken isursurom ti kinapudno maipanggep iti wagas ti Dios. Saanmo nga ikaskaso ti kapanunotan ti siasinoman, ken awan ti idumdumam kadagiti tattao.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Isu nga ibagam kadakami, ania ti kapanunotam? Nainkalintegan kadi ti panagbayad iti buis kenni Cesar wenno saan?”
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
Ngem naawatan ni Jesus ti kinadakesda ket kinunana, “Apay a susuotendak, dakayo a managinsisingpet?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Ipakitayo kaniak ti barya a maibayad iti buis.” Ket nangyegda kenkuana iti denario.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
Kinuna ni Jesus kadakuada, “Siasino ti makinladawan ken makinnagan kadagitoy?”
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
Kinunada kenkuana, “ni Cesar.” Ket kinuna ni Jesus kadakuada, “Itedyo ngarud kenni Cesar dagiti banag a para kenni Cesar, ken iti Dios dagiti banag a para iti Dios.”
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Idi nangngegda dayta, nasdaawda. Ket imbatida isuna ket pimmanawda.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
Iti dayta met la nga aldaw, adda sumagmamano a Saduceo nga immasideg kenkuana, isuda dagiti mangibagbaga nga awan ti panagungar. Nagsaludsodda kenkuana,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
a kinunada, “Maestro, kinuna ni Moises, 'No matay ti maysa a lalaki, nga awanan iti annak, masapul nga asawaen ti kabsatna a lalaki ti asawana ket maaddaan isuna iti anak babaen iti kabsatna a lalaki.'
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Adda pito nga agkakabsat a lallaki. Nangasawa ti inauna ket kalpasanna natay. Agsipud ta awan putotna, imbatina ti asawana iti kabsatna a lalaki.
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
Ket isu met laeng ti inaramid ti maikadua a kabsatna a lalaki, kasta met iti maikatlo, agingga iti maikapito a kabsatna a lalaki.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Kalpasanda amin, natay ti babai.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
Ita iti panagungar, siasino kadagiti pito nga agkakabsat a lallaki ti makin-asawa iti babai? Ta aminda ket nagbalin nga asawana.”
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Ngem simmungbat ni Jesus ket kinunana kadakuada, “Nagbiddutkayo, gapu ta saanyo nga ammo ti Nasantoan a Sursurat wenno ti pannakabalin ti Dios.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Ta inton panagungar ket saandan a mangasawa, wenno agbalin nga asawa. Ngem ketdi, kasladanto kadagiti anghel idiay langit.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
Ngem no maipanggep iti panagungar dagiti natay, saanyo kadi a nabasa ti naisao kadakayo ti Dios, a kunana,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
’Siak ti Dios ni Abraham, ti Dios ni Isaac, ken ti Dios ni Jacob'? Ti Dios ket saan a Dios dagiti natay, ngem kadagiti sibibiag.”
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
Idi nangngegan daytoy dagiti adu a tattao, nasdaawda iti panursurona.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
Ngem idi nangngeg dagiti Pariseo a napaulimek ni Jesus dagiti Saduceo, naguummongda.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
Maysa kadakuada, a maysa nga abogado ti nagsaludsod kenkuana, kas panangsuotna kenkuana—
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
“Maestro, ania ti kangrunaan a bilin iti linteg?”
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Kinuna ni Jesus kenkuana, '''Ayatem ti Apo a Diosmo iti amin a pusom, iti amin a kararruam, ken iti amin a panunotmo.'
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
Daytoy ti kangrunaan ken umuna a bilin.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Ket ti maikadua a bilin ket kas met la iti daytoy— ‘Ayatem ti kaarrubam kas iti bagim.
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
Kadagitoy dua a bilbilin, isu ti pagbatayan iti sibubukel a linteg ken dagiti profeta.”
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
Ita, kabayatan a naummong pay laeng dagiti Pariseo, nagdamag ni Jesus iti maysa a saludsod kadakuada.
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
Kinunana, “Ania iti kapanunutanyo maipapan iti Cristo? Siasino ti makin-anak kenkuana?” Kinunada kenkuana, “Anak a lalaki ni David.”
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
Kinuna ni Jesus kadakuada, “Apay ngarud nga inawagan isuna ni David iti Apo babaen iti Espiritu, a kunana,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
'Kinuna ti Apo iti Apok, “Agtugawka iti makannawan nga imak, agingga a pagbalinek a pagbatayan dagiti sakam dagiti kabusormo.'”?
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
No inawagan ni David ni Cristo iti Apo', kasano a nagbalin isuna a putot ni David?”
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
Awan ti uray maysa a nakasungbat kenkuana, ken awanen ti uray maysa a tao a nakaitured a nagdamag iti adu pay a saludsod kenkuana manipud iti dayta nga aldaw.
