Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
AND Jesus continuing his discourse, spake again to them in parables, saying,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
The kingdom of heaven is like to a certain king, who made a marriage-feast for his son:
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
and sent his servants to call those who were invited to the entertainment: and they would not come.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Again he sent other servants, saying, Tell those who have been invited, Behold, I have prepared my dinner; my oxen and the fatlings are killed, and all things are ready; come unto the marriage-feast.
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
But they gave themselves no concern about it, and went their several ways, one to his own farm, and another to his traffick:
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
And the rest seizing his servants, insulted and slew them.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
Then the king, when he heard it, was incensed: and sending out his armies, destroyed these murderers, and burnt down their city.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Then he said to his servants, The wedding entertainment indeed is ready, but those who were invited were not worthy:
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
go therefore into the thoroughfares of the roads, and as many as ye find, invite to the banquet.
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
So these servants going out into the roads, collected all, as many as they found, both bad and good; and the wedding feast was fully furnished with guests.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
Then the king coming in to look around on the guests, saw there a man who had not put on the wedding garment:
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
and he saith to him, Friend, how came thou in here, not having the garment provided for the marriage feast? And he was speechless.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Then said the king to the servants, Bind his feet and hands, and take him away, and cast him into the darkness, which is without; there shall be weeping and gnashing of teeth.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
For many are called, but few elect.
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Then went the Pharisees, and took counsel together how they might lay a snare to entrap him in his discourse.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
And they sent to him their disciples, with the Herodians, saying, Master, we know that thou art true, and teachest the way of God with veracity; and carest for no man, for thou regardest not the person of men:
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
tell us therefore, What thinkest thou? Is it lawful to pay tribute to Caesar, or not?
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
But Jesus knew their wicked design, and said, Why tempt ye me, ye hypocrites?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Shew me the money for the tribute; and they brought him a denarius.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
And he saith unto them, Whose figure is this and inscription?
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
They say unto him, Caesar’s. Then saith he to them, Render therefore to Caesar, the things which are Caesar’s; and to God, the things which are God’s.
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
And when they heard him, they marvelled, and leaving him, went away.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
On the same day the Sadducees came to him, who say, that there is no resurrection, and they put a question to him,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
saying, Master, Moses said, “If a man die having no children, his brother in right of affinity shall marry his wife, and raise up seed for his brother.”
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Now there were with us seven brothers; and the first marrying, died, and had no offspring, and left his wife to his brother;
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
likewise the second also; then the third; so on to the seven.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Last of all the woman died also.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
In the resurrection therefore, whose wife shall she be of the seven? for they all had her.
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Jesus then answering, said unto them, Ye are in an error, from not knowing the Scriptures, and the power of God.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
For at the resurrection, they neither marry, nor are given in marriage, but are as the angels of God in heaven.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
But with respect to the resurrection of the dead, have ye not read what was spoken to you of God, saying,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
“I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob?” God is not the God of the dead, but of the living.
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
And when the multitude heard it, they were amazingly struck with his doctrine.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
But the Pharisees hearing that he had stopped the Sadducees’ mouths, they assembled together:
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
and one of them, a teacher of the law, put a question to him, to make trial of him, and said,
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
Master, which is the great commandment in the law?
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Then Jesus said to him, “Thou shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy mind.”
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
This is the first and great commandment.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
And the second is like to it, “Thou shalt love thy neighbour as thyself.”
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
On these two commandments, the whole law and the prophets depend.
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
The Pharisees being then assembled, Jesus put a question to them,
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
saying, What think ye of the Messiah, whose son is he? They say unto him, David’s.
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
He saith unto them, How then doth David by the Spirit call him Lord? saying,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
“The Lord said unto my Lord, Sit at my right hand, till I put thine enemies as a footstool for thy feet.”
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
If then David calleth him Lord, how is he his son?
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
And no man could answer him a word, neither durst any man, from that day, interrogate him any more.
