Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
Then Iesus answered, and spake vnto them againe in parables, saying,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
The kingdome of heauen is like vnto a certaine King which maried his sonne,
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
And sent foorth his seruants, to call them that were bidde to the wedding, but they woulde not come.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Againe hee sent foorth other seruants, saying. Tell them which are bidden, Beholde, I haue prepared my dinner: mine oxen and my fatlings are killed, and all thinges are readie: come vnto the mariage.
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
But they made light of it, and went their wayes, one to his farme, and another about his marchandise.
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
And the remnant tooke his seruants, and intreated them sharpely, and slewe them.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
But when the King heard it, he was wroth, and sent foorth his warriers, and destroyed those murtherers, and burnt vp their citie.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Then saide hee to his seruants, Truely the wedding is prepared: but they which were bidden, were not worthy.
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
Go ye therefore out into the high wayes, and as many as ye finde, bid them to the mariage.
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
So those seruantes went out into the hie wayes, and gathered together all that euer they found, both good and bad: so the wedding was furnished with ghestes.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
Then the King came in, to see the ghestes, and sawe there a man which had not on a wedding garment.
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
And he sayd vnto him, Friend, how camest thou in hither, and hast not on a wedding garment? And he was speachlesse.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Then sayd the King to the seruants, Binde him hand and foote: take him away, and cast him into vtter darkenes: there shalbe weeping and gnashing of teeth.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
For many are called, but fewe chosen.
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Then went the Pharises and tooke counsell how they might tangle him in talke.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
And they sent vnto him their disciples with the Herodians, saying, Master, we knowe that thou art true, and teachest the way of God truely, neither carest for any man: for thou considerest not the person of men.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Tell vs therefore, how thinkest thou? Is it lawfull to giue tribute vnto Cesar, or not?
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
But Iesus perceiued their wickednes, and sayd, Why tempt ye me, ye hypocrites?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Shewe me the tribute money. And they brought him a peny.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
And he sayde vnto them, Whose is this image and superscription?
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
They sayd vnto him, Cesars. Then sayd he vnto them, Giue therefore to Cesar, the things which are Cesars, and giue vnto God, those things which are Gods.
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
And when they heard it, they marueiled, and left him, and went their way.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
The same day the Sadduces came to him (which say that there is no resurrection) and asked him,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
Saying, Master, Moses sayd, If a man die, hauing no children, his brother shall marie his wife by the right of alliance, and raise vp seede vnto his brother.
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Nowe there were with vs seuen brethren, and the first maried a wife, and deceased: and hauing none yssue, left his wife vnto his brother.
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
Likewise also the second, and the third, vnto the seuenth.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
And last of all the woman died also.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
Therefore in the resurrection, whose wife shall she be of the seuen? for all had her.
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Then Iesus answered, and sayd vnto them, Ye are deceiued, not knowing the Scriptures, nor the power of God.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
For in the resurrection they neither marie wiues, nor wiues are bestowed in mariage, but are as the Angels of God in heauen.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
And concerning the resurrection of the dead, haue ye not read what is spoken vuto you of God, saying,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Iacob? God is not the God of the dead, but of the liuing.
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
And when the multitude heard it, they were astonied at his doctrine.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
But when the Pharises had heard, that he had put the Sadduces to silence, they assembled together.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
And one of them, which was an expounder of the Lawe, asked him a question, tempting him, and saying,
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
Master, which is ye great commandement in the Lawe?
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Iesus sayd to him, Thou shalt loue the Lord thy God with all thine heart, with all thy soule, and with all thy minde.
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
This is the first and the great commandement.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
And the second is like vnto this, Thou shalt loue thy neighbour as thy selfe.
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
On these two commandements hangeth the whole Lawe, and the Prophets.
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
While the Pharises were gathered together, Iesus asked them,
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
Saying, What thinke ye of Christ? whose sonne is he? They sayd vnto him, Dauids.
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
He sayd vnto them, How then doeth Dauid in spirit call him Lord, saying,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
The Lord sayd to my Lord, Sit at my right hand, till I make thine enemies thy footestoole?
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
If then Dauid call him Lord, howe is he his sonne?
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
And none could answere him a worde, neither durst any from that day foorth aske him any moe questions.
