< Matei 22 >

1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
ଜିସୁ ଆରିତରେକ୍‌ ଉଦାଅରଣ୍‌ ଦେଇ ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ସିକିଆ ଦେଲା ।
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
ପର୍‌ମେସରର୍‌ ସରଗ୍‌ ରାଇଜ୍‌ ଏନ୍ତାରି । ତରେକ୍‌ ଗଟେକ୍‌ ରାଜା ତାର୍‌ ପିଲାର୍‌ପାଇ ବଜି କରାଇଲା ।
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
ଜନ୍‌ ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ବିବା ବଜିଟାନେ କବର୍‌ ଦେଇରଇଲା, ସେମନ୍‌କେ ଡାକିଆନ୍‌ବାକେ ଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌କେ ପାଟାଇଲା । ମାତର୍‌ ସେମନ୍‌ ନିଚ୍‌ଲାଇ ।
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
ବିବାଟାନେ ଗାଗଡ୍‌ ଚେଲିମନ୍‌କେ ମାରି ବଜି ଅଇଲା ଆଚେ । ଦାପ୍‌ରେ ଆସା ବଲି ରାଜା ଆରି ତରେକ୍‌ ବିନ୍‌ ଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌କେ କଇପାଟାଇଲା ।
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
ମାତର୍‌ କବର୍‌ ପାଇରଇଲା ଲକ୍‌ମନ୍‌ ଏ କାତା ନ ମାନିକରି ନିଜର୍‌ ନିଜର୍‌ ପାଇଟି କର୍‌ବାର୍‌ ଦାର୍‌ଲାଇ । କେତେ ଲକ୍‌ ବାରଇକରି ପଦାଇ ଉଟିଗାଲାଇ । ଆରି କେତେକ୍‌ ଲକ୍‌ ତାକର୍‌ ଦୁକାନେ ଉଟିଗାଲାଇ ।
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
ଆରି କେତେ ଲକ୍‌ ରାଜାର୍‌ ଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌କେ ଦାରି ମାରି ମରାଇଲାଇ ।
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
ରାଜା ରିସାଅଇଜାଇ କରି ସଇନମନ୍‌କେ ପାଟାଇଲା । ସଇନମନ୍‌ ଜାଇକରି ସେ ମାରୁମନ୍‌କେ ମରାଇ ପାକାଇଲାଇ ଆରି ସେମନ୍‌ ରଇଲା ସଅର୍‌ ପଡାଇ ପାକାଇଲାଇ ।
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
ତାର୍‌ ପଚେ ରାଜା ଗତିଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌କେ ଡାକି କଇଲା, ବିବା ବଜିର୍‌ ରାନ୍ଦାବାଡା ସାର୍‌ଲାବେ ମାତର୍‌ ମୁଇ କବର୍‌ ଦେଇରଇଲା ଲକ୍‌ମନ୍‌ ଏ ବଜି କାଇବାକେ ବାଗ୍‌ ନାଇ ।
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
ଏବେ ତମେ ଜାଇକରି ଗାଉଁପାଲିର୍‌ ଗୁଡା ଆରି ପୁଟ୍‌ମନ୍‌କେ, ଜେତ୍‌କି ଲକ୍‌କେ ବେଟ୍‌ ଅଇସା ସେ ସବୁ ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ଆମର୍‌ ବଜିଟାନେ ଡାକିଆନା ।
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
୧୦ତେବେ ଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌ ଲଗର୍‌ ପାକର୍‌ ଗାଉଁମନ୍‌କେ ବୁଲି ନିକ ଲକ୍‌ ଅଅତ୍‌ କି ବାନିଆ ଲକ୍‌ ଅଅତ୍‌ ଜେତ୍‌କି ଲକ୍‌କେ ବେଟ୍‌ ଅଇଲାଇ, ସବୁକେ ଡାକି ଆନ୍‌ଲାଇ । ଆରି ବିବା ଗରେ ଲକ୍‌ମନ୍‌ ମାଣ୍ଡାଚୁଣ୍ଡା ଅଇଗାଲାଇ ।
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
୧୧ପଚେ ରାଜା ଡାକାଇଲା ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ଦେକ୍‌ବାର୍‌ ଆଇଲା । ସେ ଲକ୍‌ମନର୍‌ ବିତ୍‌ରେ ଅନି ଗଟେକ୍‌ ଲକ୍‌ ତିଆର୍‌ପିଆର୍‌ ନ ଅଇକରି ନିକଟା ପିନ୍ଦି ନ ଆସିରଇଲାଟା ରାଜା ଦେକ୍‌ଲା ।
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
୧୨ରାଜା ତାର୍‌ ଲଗେ ଜାଇ ପାଚାର୍‌ଲା, “ମଇତର୍‌, ତୁଇ ତିଆର୍‌ ପିଆର୍‌ ନ ଅଇତେ କେନ୍ତି ଏ ବଜିଟାନେ ଆଇଲୁସ୍‌” ସେ ଲକ୍‌ ଚିମ୍‌ରା ଅଇଦେଲା ।
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
୧୩ରାଜା ଦାଙ୍ଗ୍‌ଡାମନ୍‌କେ କଇଲା, “ତାର୍‌ ଆତ୍‌ ଗଡ୍‌ ବାନ୍ଦି ବାଇରେ ନେଇ ଆନ୍ଦାରେ ପିଙ୍ଗିଦିଆସ୍‌ । ତେଇ ସେ ଦାଁତ୍‌ମୁଣ୍ଡ୍‌ କାତ୍‌ରିଅଇ କାନ୍ଦି କାନ୍ଦି ରଅ ।”
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
୧୪ଜିସୁ କାତାନି କଇସାରାଇ କଇଲା, ବେସି ଲକ୍‌କେ ଡାକ୍‌ବାଇ, ମାତର୍‌ ଉନାଲକ୍‌କେ ବାଚ୍‌ବାଇ ।
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
୧୫କେତେଟା ପାରୁସିମନ୍‌ ଜାଇକରି ଜିସୁକେ ପର୍‌ସନ୍‌ ପାଚାରି ପାନ୍ଦେ ପାକାଉଁ ବଲି ବାବ୍‌ଲାଇ ।
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
୧୬ସେମନ୍‌ ତାକର୍‌ କେତେଟା ସିସ୍‌ମନ୍‌କେ ଆରି ଏରଦର୍‌ ଦଲେଅନି କେତେଟା ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ଜିସୁର୍‌ ଲଗେ ପାଟାଇଲାଇ । ଏମନ୍‌ ଆସି ଜିସୁକେ ପାଚାର୍‌ଲାଇ, “ଗୁରୁ, ତମେ ସତ୍‌ କଇସା ଆରି ପର୍‌ମେସରର୍‌ ସତ୍‌ ବିସଇ ସିକିଆ ଦେବାଟା ଆମେ ଜାନୁ । ତମେ ମୁନୁସ୍‌ମନର୍‌ ମର୍‌ଜିତାକେ କାତୁର୍‌ କରାସ୍‌ ନାଇ । ଲକ୍‌ମନ୍‌ କାଇ ବଲି ବାବ୍‌ବାଇ ବଲି ଚିନ୍ତା କରାସ୍‌ ନାଇ ।
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
୧୭ତେବେ କଇଦେକା ପନି, ଏ ବିସଇ ତମେ କାଇବଲି କଇଲାସ୍‌ନି? ରମିୟ ସର୍‌କାର୍‌କେ ସିସ୍‌ତୁ ଦେବାଟା ଆମର୍‌ ଦରମ୍‌ ସାସ୍‌ତରର୍‌ ଇସାବେ ଟିକ୍‌ କି ନାଇ?”
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
୧୮ମାତର୍‌ ଜିସୁ ସେମନର୍‌ କୁଟ୍‌କାତା ଜାନି କରି କଇଲା, “ଏ କୁଟିଆଲ୍‌ମନ୍‌, କାଇକେ ମକେ ପାନ୍ଦେ ପାକାଇବାକେ ଚେସ୍‌ଟା କଲାସ୍‌ନି?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
୧୯ଜନ୍‌ ଅଦ୍‌ଲି ଡାବୁ ସିସ୍‌ତୁ ଦେଲାସ୍‌ନି, ତେଇଅନି ଗଟେକ୍‌ ଆନିକରି ମକେ ଦେକାଆ ।” ସେମନ୍‌ ଗଟେକ୍‌ ଅଦ୍‌ଲି ଆନି ତାକେ ଦେଲାଇ ।
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
୨୦ଜିସୁ ସେମନ୍‌କେ ପାଚାର୍‌ଲା “ଏ ଅଦ୍‌ଲି ଡାବୁଟାନେ କାର୍‌ ମୁଉ ଆରି ନାଉଁ ଆଚେ?”
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
୨୧ସେମନ୍‌ କଇଲାଇ, “ରମିୟ ରାଜାର୍‌ ମୁଉ ଆରି ନାଉଁ ଆଚେ ।” ଜିସୁ ସେମନ୍‌କେ କଇଲା, “ତେବେ ଜନ୍‌ଟା ରମିୟ ରାଜାର୍‌ଟା, ସେଟା ତାକେ ଦିଆସ୍‌ ଆରି ଜନ୍‌ଟା ପରମେସରର୍‌ଟା, ସେଟା ପରମେସର୍‌କେ ଦିଆସ୍‌ ।”
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
୨୨ଏ କାତା ସୁନି ସେମନ୍‌ କାବାଅଇଗାଲାଇ ଆରି ତେଇଅନି ଉଟିଗାଲାଇ ।
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
୨୩ସେ ଦିନେ ସାଦୁକି ଦଲର୍‌ କେତେ ଲକ୍‌ ଜିସୁର୍‌ ଲଗେ ଆଇଲାଇ । ସାଦୁକିମନ୍‌ ମରିଗାଲେ ଆରି ତରେକ୍‌ ଉଟି ନଏଁ ବଲି ବିସ୍‌ବାସ୍‌ କର୍‌ତେ ରଇଲାଇ ।
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
୨୪ସେମନ୍‌ ଜିସୁକେ ପାଚାର୍‌ଲାଇ, “ଏ ଗୁରୁ, ଜଦି ଗଟେକ୍‌ ଲକ୍‌ ପିଲାଟକି ନ ଅଇତେ ମରିଜାଇସି, ତେବେ ମରିଜାଉର୍‌ ବାଇ ସେ ରାଣ୍ଡି ମାଇଜିକେ ସଙ୍ଗଇସି । ଆରି ତାକର୍‌ ଟାନେଅନି ଅଇଲା ପିଲାଜିଲା ସେ ମଲା ଲକର୍‌ପାଇ ଅଇସି ବଲି ମସା ନିୟମ୍‌ କଲା ଆଚେ ।
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
୨୫ଗଟେକ୍‌ କାତା ସୁନା । ଇତି ଆମର୍‌ ବିତ୍‌ରେ ସାତ୍‌ବାଇ ରଇଲାଇ । ବଡ୍‌ ବାଇ ପିଲାଜିଲା ନ ଅଇତେ ମରିଗାଲାଜେ ତାର୍‌ ପିଟିର୍‌ ବାଇ ତାର୍‌ ବଉକେ ସଙ୍ଗଇଲା ।
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
୨୬ମାତର୍‌ ବଡ୍‌ମଜିଆ, ମଜିଆ, ସାନ୍‌ମଜିଆ ଏନ୍ତି ଅଇକରି ସାରାସାରି ସାନର୍‌ ଦସା ମିସା ଏନ୍ତି ଅଇଲା ।
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
୨୭ସାରାସାରି ପଚେ ସେ ମାଇଜି ମିସା ମରିଗାଲା ।
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
୨୮ଜେବେ ମଲା ଲକ୍‌ମନର୍‌ ଉଟ୍‌ବା ଦିନ୍‌ ଆଇସି, ତେବେ ଏ ମାଇଜି କାର୍‌ ମାଇଜି ଅଇସି? ସବୁ ଲକ୍‌ସେ ତାକେ ସଙ୍ଗଇ ରଇଲାଇ ।”
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
୨୯ଜିସୁ ସେମନ୍‌କେ କଇଲା, “ତମେ କେତେକ୍‌ ବୁଲ୍‌ ବିସଇ ବାବ୍‌ବା ଲକ୍‌ମନ୍‌! ଦରମ୍‌ ସାସ୍‌ତରେ ପର୍‌ମେସରର୍‌ ବପୁ ବିସଇ ସମାନ୍‍ ଇସାବେ ଚିନ୍‌ତା କରାସ୍‌ ନାଇଜେ, ତମେ ଏ କାତା ପାଚାର୍‌ଲାସ୍‌ନି ।”
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
୩୦ମରିକରି ଉଟ୍‌ଲା ପଚେ, ମଲା ଲକ୍‌ମନ୍‌ ସରଗର୍‌ ଦୁତ୍‌ମନର୍‌ ପାରା ଅଇଜିବାଇ । ସେମନ୍‌ ଆରି ବିବା ନ ଅଅତ୍‌ କି ନ କରତ୍‌ ।
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
୩୧ମଲା ଲକ୍‌ମନ୍‌ ଆରି ତରେକ୍‌ ଉଟ୍‌ବା ବିସଇ, ପରମେସର୍‌ ଜନ୍‌ଟା କଇଲା ଆଚେ, ତମେ କାଇ ସାସ୍‌ତରେ କେବେ ପଡାସ୍‌ ନାଇ କି?
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
୩୨ପର୍‌ମେସର୍‌ କଇଲା ଆଚେ “ଆମେ ଅବ୍‌ରାଆମର୍‍, ଇସାକର୍‌ ଆରି ଜାକୁବର୍‌ ମାପ୍‌ରୁ ।” “ପର୍‌ମେସର୍‌ ତା ଜିବନ୍‌ ରଇଲା ଲକ୍‌ମନର୍‌ ମାପ୍‌ରୁ, ମଲା ଲକ୍‌ମନର୍‌ ଅଇନାପାରେ ।”
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
୩୩ଲକ୍‌ମନ୍‌ ଜିସୁର୍‌ ସିକାଇବାଟା ସୁନିକରି କାବାଅଇଗାଲାଇ ।
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
୩୪ଜିସୁ ସାଦୁକିମନ୍‌କେ ଚୁପ୍‌କରାଇ ରଇବାଟା ଜାନିକରି ପାରୁସିମନ୍‌ ସବୁଲକ୍‌ ଗଟେକ୍‌ ଅଇ ତାର୍‌ ଲଗେ ଆଇଲାଇ ।
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
୩୫ଆରି ସେମନର୍‌ ବିତ୍‌ରେଅନି ଗଟେକ୍‌ ନିୟମ୍‌ ସିକାଇବା ଦରମ୍‌ ଗୁରୁ ଜିସୁକେ ପାନ୍ଦେ ପାକାଇବାକେ ଗଟେକ୍‌ ପର୍‌ସନ୍‌ ପାଚାର୍‌ଲା ।
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
୩୬“ଏ ଗୁରୁ ମସାର୍‌ ଦରମ୍‌ ସାସ୍‌ତରର୍‌ ନିୟମ୍‌ ଇସାବେ ସବୁଟାନେଅନି କନ୍‌ ଆଦେସ୍‌ ମୁକିଅ?”
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
୩୭ଜିସୁ ତାକେ କଇଲା, “ତମର୍‌ ମାପ୍‌ରୁ, ପରମେସର୍‌କେ ପୁରାପୁରୁନ୍‌ ମନ୍‌ଦେଇ, ପୁରାପୁରୁନ୍‌ ଜିବନ୍‌ ଦେଇ, ପୁରାପୁରୁନ୍‌ ଚିନ୍ତା ସଙ୍ଗ୍‌ ତାକେ ମାନା ଆରି ଆଲାଦ୍‌ କରା ।
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
୩୮ଏଟା ଅଇଲାନି ସବୁର୍‌ଟାନେଅନି ଆଗତୁ ଆରି ମୁକିଅ ଆଦେସ୍‌ ।”
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
୩୯ତାର୍‌ ପଚର୍‌ ମୁକିଅ ଆଦେସ୍‌ ଅଇଲାନି, ତମର୍‌ ଲଗର୍‌ ପାକର୍‌ ଗରର୍‌ ଲକ୍‌ମନ୍‌କେ ନିଜ୍‌କେ ଆଲାଦ୍‌ କଲା ପାରା ଆଲାଦ୍‌ କରା ।
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
୪୦ଏ ଦୁଇଟା ଆଦେସ୍‌ ଆକା ମସା କରିରଇବା ସବୁ ରିତିନିତି ଆରି ବବିସତ୍‌ବକ୍‌ତାମନର୍‌ ସିକିଆ ଜାନାଇଲାନି ।
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
୪୧କେତେଟା ପାରୁସିମନ୍‌ ଜିସୁର୍‌ ଲଗେ ରଇଲା ବେଲେ, ଜିସୁ ସେମନ୍‌କେ ପାଚାର୍‌ଲା ।
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
୪୨“କିରିସ୍‌ଟ ମସିଅର୍‌ ବିସଇ, ତମେ କାଇଟା ବାବ୍‍ଲାସ୍‌ନି? ସେ କାର୍‌ ପଅ?” ସେମନ୍‌ କଇଲାଇ, “ସେ ଦାଉଦର୍‌ ପଅ ।”
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
୪୩ଜିସୁ ପାଚାର୍‌ଲା, “ସେନ୍ତାର୍‌ ଆଲେ ଦାଉଦ୍‌ ମସିଅକେ ‘ମର୍‌ ମାପ୍‌ରୁ!’ ବଲି କାଇକେ ଜାନାଇ ଆଚେ?” କାଇକେବଇଲେ ଆତ୍‌ମା ଚାଲ୍‌ନା ଦେଲାକେ, ସେ ଲେକିଆଚେ,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
୪୪ପର୍‌ମେସର୍‌ ମର୍‌ ମାପ୍‌ରୁକେ କଇଲା, “ଆମେ ତର୍‌ ସତ୍‌ରୁମନ୍‍କେ ତମର୍‍ ପାଦ୍‌ ତଲେ ନ ଆନ୍‌ବା ଜାକ ‘ତୁଇ ମର୍‌ ଉଜା ବାଟେ ବସି ରଅ ।’
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
୪୫“ଜଦି ଦାଉଦ୍‌ ମସିଅକେ ‘ମର୍‌ ମାପ୍‌ରୁ’ ବଲି ନାମି ଆଚେ, ତେବେ ମସିଅ କେନ୍ତି ତାର୍‌ ପଅ ଅଇପାର୍‌ସି?”
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
୪୬ଜିସୁକେ ଇତିର୍‌ ଉତର୍‌ କେ ମିସା ଦେଇ ନାପାର୍‌ଲାଇ । ସେ ଦିନେଅନି, ଆରି ତାକେ କେ ମିସା କାଇ ପର୍‌ସନ୍‌ ପାଚାର୍‌ବାକେ ସାଆସ୍‌ କରତ୍‌ ନାଇ ।

< Matei 22 >