Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
Jesu mah lok pathim pacoengah nihcae khaeah patahhaih lok thuih pae let, anih mah,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
Van prae loe siangpahrang maeto mah a capa han sak pae ih zu raenghaih poih hoiah anghmong.
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
Kaminawk zu paluemhaih poihkung ah angzoh o hanah a tamnanawk to patoeh moe, pacaesak, toe nihcae loe angzoh han koeh o ai.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
Anih mah kalah tamnanawk to patoeh let, pacae ih kaminawk khaeah, Khenah, duembuh to ka thongh coek boeh: maitaw taenawk hoi kathawk parai moinawk to ka boh moe, hmuennawk boih ka suek coek boeh: zu paluemhaih poihkung ah angzo oh, tiah a kawksak.
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
Toe nihcae mah tiah doeh sah pae o ai, angmacae ih loklam bangah caeh o taak ving, kami maeto loe angmah ih lawk ah caeh, kalah kami maeto loe phoisa pakronghaih ahmuen ah caeh:
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
kanghmat kaminawk mah anih ih tamnanawk to naeh o moe, nihcae to khet kamcuk ai ah pacaekthlaek o pacoengah, a hum pae o.
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
Siangpahrang mah to tiah kaom hmuen to thaih naah, anih loe palungphui: anih mah angmah ih misatuh kaminawk to patoeh moe, kami hum kaminawk to hum pacoengah, nihcae ih avang doeh hmai hoiah thlaek pae.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
To pacoengah anih mah a tamnanawk khaeah, Zu paluemhaih poih loe sak coek boeh, toe ka pacae ih kamimawk loe buh raenghaih poihkung ah caeh han krah kami ah om o ai.
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
To pongah lampui ah caeh oh loe, na hnuk o sarui kaminawk to zu paluemhaih poihkung ah pacae oh, tiah a naa.
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
To pongah lampui ah a caeh o moe, kasae kahoih tih ai, a hnuk o sarui ih kaminawk boih to pakhueng o: to tiah zu paluemhaih poih loe angvinnawk hoiah koi.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
Angvinnawk khet hanah siangpahrang a thungah angzoh naah, zu paluemhaih kahni angkhuk ai kami maeto a hnuk:
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
anih khaeah, Ampui, thikhoe zu pluemhaih kahni angkhuk ai ah haeah nang zoh loe? tiah a naa. To naah anih loe lokthuih han tawn ai.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Siangpahrang mah a tamnanawk khaeah, Hae kami ih khok ban to taoeng pae oh loe, qahhaih hoi haakaekhaih kaom, tasa bang ih khoving thungah va oh, tiah a naa.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Kawk ih kami loe paroe ai pop, toe qoih ih kami loe tamsi, tiah a naa.
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
Farasinawk loe caeh o moe, anih mah thuih ih lok pongah kawbangmaw zaehaih hnuk thai han, tiah lok angdueng o.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
Nihcae mah angmacae hnukbang kaminawk hoi Herod ih kaminawk to Jesu khaeah patoeh o, nihcae mah, Patukkung, nang loe loktang lok to na thuih moe, Sithaw ih loklam to loktangta hoiah na patuk; nang loe mi kawbaktih koehhaih doeh na paroi ai, kaminawk ih mikhmai doeh na khen ai, tito ka panoek o.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
To pongah kawbangmaw na poek? Na thui ah, Caesar khaeah tamut paek hae hoih maw, hoih ai? tiah a naa o.
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
Toe Jesu mah nihcae ih kasae poekhaih to panoek pae naah, nangcae angsah thaih kaminawk, tikhoe kai nang tanoek o loe?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Tamut phoisa to na patuek oh, tiah a naa. To pongah nihcae mah phoisa dip maeto anih khaeah sin pae o.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
Anih mah nihcae khaeah, Mi ih krang hoi mi ih ahmin maw haeah tarik o? tiah a naa.
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
Nihcae mah anih khaeah, Caesar ih, tiah a naa o. Anih mah nihcae khaeah, Caesar ih hmuennawk to Caesar khaeah paek oh loe, Sithaw ih hmuennawk to Sithaw khaeah paek oh, tiah a naa.
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Nihcae mah hae loknawk thaih o naah, dawnrai o moe, anih to caeh o taak.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
To na niah kadueh kami angthawk lethaih om ai, tiah kathui, Sadusinawk loe anih khaeah angzoh o moe,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
patukkung, kami maeto loe caa sah ai ah, duek ving, to naah amnawk mah anih ih zu to la ueloe, amya hanah caa sah pae tih, tiah Mosi mah thuih.
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Vaihi kaicae khaeah nawkamya sarihto katawn kami to oh: kacoeh koek loe zu a lak, toe caa sah ai ah, a duek ving, to pongah a zu to amnawk mah hamh:
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
to tiah vai hnetto haih, vai thumto haih hoi vai sarih karoek to oh.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Hnukkhuem koek ah loe nongpata doeh duek.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
To nongpata to nihcae boih mah zu o haih pongah, angthawk lethaih niah loe sarihto thungah mi ih zu ah maw om tih? tiah lok a dueng o.
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Jesu mah nihcae khaeah, Cabu thung ih loknawk hoi Sithaw thacakhaih na panoek o ai pongah, na poek o pazae boeh.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Angthawk lethaih niah loe imthong krakhaih hoi zu lakhaih to om mak ai boeh, van prae ah kaom Sithaw ih van kaminawk baktiah ni oh o boeh.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
Kadueh kaminawk angthawk lethaih kawng pongah, Sithaw mah ang thuih o ih lok to na kroek o vai ai maw? Sithaw mah,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
Kai loe Abraham ih Sithaw, Isak ih Sithaw, Jakob ih Sithaw ah ka oh, tiah thuih. Sithaw loe kadueh kaminawk ih Sithaw na ai, kahing kaminawk ih Sithaw ah ka oh, tiah thuih, tiah a naa.
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
Paroeai kaminawk mah hae lok thaih o naah, anih ih patukhaih nuiah dawnrai o.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
Jesu mah Sadusinawk angamsak duem boeh, tito Farasinawk mah thaih o naah, nihcae loe nawnto angcuu o.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
Nihcae thung ih daan kop kami maeto mah, anih to tanoek hanah lokdueng,
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
patukkung, daan thungah kawbaktih kaalok maw kalen koek? tiah a naa.
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Jesu mah anih khaeah, Angraeng na Sithaw to palungthin boih, hinghaih boih, poekhaih boih hoiah palung ah.
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
Hae loe hmaloe koek hoi kalen koek kaalok ah oh.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Hnetto haih loe hae tiah oh, Na imtaeng kaminawk to nangmah ih takpum baktih toengah palung ah, tiah thuih ih lok hae ni.
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
Kaalok hoi tahmaanawk mah thuih ih loknawk loe hae kaalok hnetto thungah akrum boih boeh, tiah a naa.
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
Farasinawk nawnto amkhueng o naah, Jesu mah nihcae khaeah,
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
Kri loe kawbangmaw na poek o? Anih loe mi ih capa maw? tiah lokdueng. Nihcae mah anih khaeah, David ih capa, tiah a naa o.
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
Anih mah nihcae khaeah, to tih nahaeloe kawbangah maw David mah Muithla ah Anih to Angraeng, tiah kawk loe? Anih mah loe,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
Angraeng mah ka Angraeng khaeah, Na misanawk na khok tlim ah ka suem ai karoek to, ka bantang bangah anghnu ah, tiah thuih ih to oh bae.
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
David mah anih to Angraeng, tiah kawk nahaeloe, kawbangah maw Anih loe capa ah oh lat loe? tiah a naa.
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
Mi mah doeh a dueng ih lok to pathim o thai ai, to na ni hoi kamtong mi mah doeh anih khaeah lokdueng o ai boeh.
