Matei 22
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
Yesu a tre ni ba ngari ni misali a ndi,
2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
“Igbu u chu ngbungblu'a he na ichu ri wa si tie gran ni vren ma.
3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
Atru ba gran ma ndu ba hi yo bi wa bana hla bawu ndu ba ye ni lo gran, u bana ye na.
4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
U chua ala ton gran ma bari nda tre, 'Hla ni biwa mi yo ba, Tomba, mi kle biri u gran ye. Mi han kiekle lando lilon, ni ba mri nze lando ni mbrukpi ba mi tie ba wawuu ye ni bubu gran.'
5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
U ndi bi kima ba kana nyme ni yo'a na nda hi kpa mla Iri hi rju, u ri bubu u lema.
6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
Imbru mba baka vu ba gran chu'a nno ba nkpon ya, nda wuu ba.'
7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
U ichu'a ka tie nfu, nda ton ba soja ma hi ka suu tu biwa ba wuugran ba nda gon gbu mba.
8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
Nikima, a hla ni ba gran ma ba, 'Ba kle ndu u gran a ye u bi wa bayo ba'a bana mlau ye na.
9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
Nitu kimayi bika hi ni nyu nkon ndi yo gbugbu ndji wa bi toh a ndu ba ye ni gran'a.
10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
Igran ba baka hi ni nkon nda ka gbu ndji wa ba toh a ye, ni bi bima niwa bana bina. U tra u gran ka su pui me ni bi tsri.
11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
U chu'a ye nda ni toh bi tsri ba, nda toh indji ri wa ana sru kpi u gran na.
12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
U chua mye, 'Ikpan mu, u tie ni he ndi ri ye wa hama ni kpi u gran?' Igua ka wa ikpye u trea hama.
13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
U chua hla ni gran ma ba, 'Vu ghuyi lo' woni za, ndi kau taga ni mi bwu,' iwrji wa ani yi nda tan nyinyiere na.
14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Ahi ndi gbugbu wa ba yo, u fyi me yi ba chu ba.'”
15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
U Farisawa ba baka hi nda ka sron mu u nkon wa la vu ni tre ma'a.
16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
Baka tru mri koh ba ni Hirudiyawa hi ni wu. Baka tre na Yesu, “Mala, kie toh wu u indji u hla tre njanji, ndi ni tsro nkon Bachi njanji me. U na ya kri ni tre ndi na ndji na tsro son tu ni ndji na.
17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
Hla tawu, ahi ngye hi mre me? A he tu nkon ndu ba han ban ni Kaisar ka a'an?”
18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
U Yesu a toh meme mba nda tre, “Anitu ngye mba bi tsra me, biyi bi tie brji?
19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
Tsro me nklen u bana. “Niki yi baka nji dinari ri ye nno.
20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
Yesu a tre ni ba, “Ahi yu nha ni nde nha mba he ni wayi?
21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
U ba hla wu, “Ahi u Kaisar.” U Yesu ka hla bawu, “To kima, nno Kaisar ikpyi bi Kaisar, u ni Irji ikpi bi Irji.
22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Wa ba wo toyi, baka manji ma wakran. Ba donwu me nda hi kpa mba.
23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
Ni vi kima Sadukiyawa bari, wa ba hla ndi tash'me na he na, ba ye niwu. Ba mye wu,
24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
ndi, “Mala, Musa a hla, 'Indji wa a khwu nda na he ni mri naa, a gbigbi ndu vayi ma ndu gran wama nda ngrji mri ni vayi ma.
25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
Imri vayi bari tangban ba na he. U mumla a gran nda kwu. Nitu wa ana ka mri don na, a ka wama don ni vayi maa.
26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
U vayi ma u haa ngame ala tie tokima me, u'u traa me, hi niwu tangban a.
27 Și la urma tuturor a murit și femeia.
Iwa ngame ye khwu hu ba tangban mbawu.
28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
U ni vi u tash'me, iwaa ni u nha nime tangban ba? Niwa wawu mbawu ba gran wu.
29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Yesu a saa nda hla bawu, “Bi kadu, niwa bi na toh embe ba na ni ngbengblen Irji na.
30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Ni tash'me a, bana gran na nda na nno gran na. Ana he tokima na, ba he tu Malaiku bi shulu.
31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
U nitu tash'me bi khwu, bina kra kpye wa Rji hla yiwu, nda tre,
32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
'Mi hi Rji u Ibrahim, ni Irji u Ishaku, u ni Irji u Yakubu?' Irji na Irji u wa ba khwu'a na, ahi wu wa ba he ni sisren.”
33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
Wa jbu ndji ba ba wo wayi, baka manji tsro maa wakran.
34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
U wa Farisawa ba wo ndi Yesu a kanyu Sadusiyawa ba, baka yo kpamba shu tie.
35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
Iri mba, wa a kpa ka ni duu a, a myewu, nda ni tsra wu -
36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
“Mala, ni mi duu'a a riame mba nna wawuu?”
37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
Yesu a hla niwu, “'Son Bachi Irji me ni sron me wawuu, ni dri me wawuu, u ni mre me wawuu.'
38 Aceasta este prima și marea poruncă.
I wayi hi kikle ni duu u mumla.
39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
U uhamaa he to kima - 'Son mri vayi me na tume.'
40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
Nitu duu hari biyi mba, inkpyi duu a ni anebi baba nji wu.”
41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
Niwa Farisawa ba ba kisi shu kpamba tiea, Yesu a nno mba mye ri.
42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
A tre ndi, “Ahi ngye ri hi mre mbi ni tu Kristi? A hi vren nha?” Ba hla wu, “Ivren Doda.”
43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
Yesu a hla baawu, “U ni he ri Doda a yo wu ni mi brji'a ndi Bachi, nda tre,
44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
'Bachi hla ni Bachimu, “Kuson ni wo korhi mu, se mi ka bi yowu ko shishi zi ni nda za me?'”
45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
U Doda ani ta yo wawu wahi Kristi ndi 'Bachi,' u nihe ahi vren Doda?”
46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
Indrjo ri ana he nyu u saa kpe ri ni wu na, u indrjo ri na la mye wu kpe ri rji ni vi kima ngana.
