Matei 21
1 Și când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, la muntele Măslinilor, atunci Isus a trimis înainte doi discipoli,
ज़ैखन यीशु ते कने तैसेरे चेले यरूशलेम नगरेरे नेड़े पुज़े, त यीशुए ज़ैतून पहाड़े पुड़ बैतफगे मरां अपने दूई चेले एन ज़ोइतां अग्रोवं भेज़े।
2 Spunându-le: Mergeți în satul dinaintea voastră și imediat veți găsi o măgăriță legată și un măgăruș cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la mine.
“अपने सामने उस ड्लव्वें मां गाथ, ते तैड़ी पुज़ेले, त तुसन अक गधी बंधोरी मैलनिये, ते तैस साथी तैसेरो बच्चो भी भोनोए, तैस खोलतां इड़ी मीं कां आनां।”
3 Și dacă cineva vă spune ceva, veți zice: Domnul are nevoie de ei; și imediat îi va trimite.
अगर तुसन कोई पुच़्छ़े, त तुस ज़ोइयथ, कि प्रभुए एसेरी ज़रूरत आए, ते तै लूशी तैस वापस भेज़ेलो।
4 Toată aceasta s-a făcut ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul, care a zis:
इन सब किछ एल्हेरेलेइ भोवं, कि नेबे ज़ैन वचन ज़ोरू थियूं, तैन पूरू भोवं,
5 Spuneți fiicei Sionului: Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și șezând pe o măgăriță și pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe.
“सिय्योनेरे कुइये सेइं ज़ोथ, कि तेरो राज़ो तीं कां ओरोए, ते तै बड़ो हलीमी ते तै गैधी पुड़ च़ेढ़तां ओरोए, बल्के गधेरे बच्चे पुड़।”
6 Și discipolii s-au dus și au făcut precum le poruncise Isus.
चेले च़ले जे ते ज़ेन्च़रे यीशुए ज़ोरू थियूं, तैनेईं तेन्च़रे कियूं।
7 Și au adus măgărița și măgărușul și și-au pus peste ei hainele și l-au așezat pe ele.
तैनेईं तै गधी ते तैसारो बच्चो आनो, ते तैन पुड़ अपना लिगड़ां छ़डां, ते यीशु तैस पुड़ च़ेढ़तां च़लो।
8 Și o mulțime foarte mare își așterneau hainele pe cale; iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe cale.
बड़े लोकेईं अपना लिगड़ां बत्ती मां बिछ़ां, ते किछेईं बुट्टा केरे डाल केटतां बत्ती मांमेइं छ़डोरे थिये।
9 Și mulțimile care mergeau înainte și care veneau în urmă strigau, spunând: Osana Fiului lui David; Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului. Osana în cele preaînalte.
ते तैना लोक ज़ैना यीशु सेइं साथी अग्री-अग्री ते पत्ती-पत्ती च़लोरे थिये, तैना नहरे देते थिये, “दाऊदेरे मट्ठेरी होशाना (तारीफ़), धने तै, ज़ै प्रभुएरे नंव्वे सेइं एइते, स्वर्गे मां होशाना।”
10 Și când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mișcare, spunând: Cine este acesta?
ज़ैखन यीशु यरूशलेम नगरे मां पुज़ो, त सारे नगर मां हलचल मेच़ि जेई, ते लोक ज़ोने लग्गे, “ए कौने?”
11 Și mulțimile spuneau: Acesta este Isus, profetul din Nazaretul Galileii.
लोकेईं ज़ोवं, “ई गलीलेरे नासरत नगरेरो नबी यीशुए।”
12 Și Isus a intrat în templul lui Dumnezeu și a aruncat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei,
यीशुए परमेशरेरे मन्दरेरे अंगने मां गेइतां, ज़ैना बुपारी बुपार केरते थिये सब तैट्ठां कढे, तैनी सुनारां केरि दुकान ते कबूतर बेच़ने बालां केरि ठारां ट्लोड़ी।
13 Și le-a spus: Este scris: Casa mea se va chema casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
ते तैनी ज़ोवं, “लिखोरूए कि मेरे मन्दरे जो प्रार्थना केरनेरू घर ज़ोले, पन तुसेईं त ए डैकू केरो अड्डो बनेवरोए।”
14 Și orbii și șchiopii au venit la el în templu; și i-a vindecat.
तैखन काने ते टोंटे मन्दरे मां यीशु कां आए, ते तैनी तैना सब बज़्झ़ाए।
15 Și când preoții de seamă și scribii au văzut minunile pe care le făcea și pe copii strigând în templu și spunând: Osana Fiului lui David, s-au supărat foarte mult,
पन ज़ैखन मन्दरेरे प्रधान याजक ते शास्त्री लोक एना कम्मां ज़ैना तैनी कियां, ते मट्ठन मन्दरे मां दाऊदेरी औलादरी होशाना (तारीफ़) ज़ोते लाए, तैन बड्डी सरक आई।
16 Și i-au spus: Auzi ce spun aceștia? Și Isus le-a zis: Da, nu ați citit niciodată: Din gura pruncilor și a celor ce sug ți-ai împlinit laudă?
ते तैस सेइं ज़ोने लग्गे, “तू शुन्ने लोरोस कि एना कुन ज़ोने लोरेन?” यीशुए तैन सेइं ज़ोवं, “हाँ अवं शुन्ने लोरोईं, तुसेईं कधे नईं पढ़ेरू कि, ‘तीं मट्ठन ते दुद्ध पीते बच्चन करां भी तीं अपनि पूरी तारीफ़ कमाई?’”
17 Și i-a lăsat și a ieșit din cetate în Betania; și a înnoptat acolo.
तैखन तै तैन शैरतां नगरे बेइरोवं च़लो जेव, ते बैतनिय्याह नगरे मां जेव ते तैड़ी रात गुज़ारी।
18 Și dimineața pe când se întorcea în cetate, a flămânzit.
झ़ेझ़ां ज़ैखन यीशु नगरे मांजो वापस ओरो थियो, त तैस ढ्लुख लग्गी।
19 Și când a văzut un smochin pe cale, a venit la el și nu a găsit nimic în el decât numai frunze și i-a spus: Să nu mai fie rod în tine de acum încolo pentru totdeauna. Și imediat smochinul s-a uscat. (aiōn g165)
बत्तारे ड्लेखी अक फ़ेगेरो बूट लाव ते तैस कां जेव, ते पट्लां केरे अलावा तैस पुड़ किछ न लाव, तैनेईं तैस जो ज़ोवं, “कधे भी तीं पुड़ फल न लग्गेलो ते तैखने तै बुट शुक्की जेव।” (aiōn g165)
20 Și când au văzut discipolii s-au minunat, spunând: Cât de repede s-a uscat smochinul!
एन हेरतां चेले हैरान भोइतां पुच्छ़ने लग्गे, “ई फ़ेगेरो बुट अकदम केन्च़रे शुक्की जोरोए?”
21 Isus a răspuns și le-a zis: Adevărat vă spun: Dacă aveți credință și nu vă îndoiți, veți face nu numai ce s-a făcut smochinului, ci chiar dacă spuneți acestui munte: Ridică-te și aruncă-te în mare; se va face.
यीशुए जुवाब दित्तो, “अवं तुसन सेइं सच़ ज़ोताईं कि अगर तुस विश्वास रखथ, ते शक न केरथ, ज़ैन फ़ेगेरे बुटे सेइं भोवं तैन तुस भी केरि सकतथ, बल्के उस पहाड़े जो ज़ोले कि इट्ठां उखड़तां समुन्द्रे मां गा, त तैन्ने भोलू।”
22 Și toate lucrurile, orice veți cere în rugăciune, crezând, veți primi.
अगर तुश्शो विश्वास पक्कोए त ज़ैन किछ तुस प्रार्थनाई मां मग्गेले, तैन तुसन मैल्ली गालू?
23 Și după ce a intrat în templu, preoții de seamă și bătrânii poporului au venit la el pe când învăța poporul și au spus: Cu ce autoritate faci tu acestea? Și cine ți-a dat această autoritate?
यीशु मन्दरे मां शिक्षा देने लोरो थियो, त प्रधान याजक, ते लोकां केरे बुज़ुर्गेईं तैस पुच़्छ़ू, तू एन कम कसेरे अधिकारे सेइं केरतस? ते तीं एन कम कैनी दित्तोरोए?
24 Și Isus a răspuns și le-a zis: Vă voi întreba și eu un lucru, pe care dacă mi-l veți spune, vă voi spune și eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
यीशुए तैन जुवाब दित्तो, “अवं भी तुसन अक गल पुछ़तईं, अगर तुस तैसेरो जुवाब देले, त अवं भी ज़ोइलो कि अवं एन कम कसेरे अधिकारे सेइं केरताईं।
25 Botezul lui Ioan, de unde a fost? Din cer, sau de la oameni? Dar ei discutau între ei, spunând: Dacă vom spune: Din cer, ne va spune: Atunci de ce nu l-ați crezut?
यूहन्नारो बपतिस्मो कोट्ठां थियो? स्वर्गेरे तरफां थियो, या की इन्सानेरी तरफां थियो? तैना एप्पू मांमेइं गलबात केरने लग्गे, कि अगर अस ज़ोतम कि, स्वर्गेरे तरफां थियो, त फिरी तैनी ज़ोनूए कि फिरी तुसेईं तैसेरू याकीन की नईं कियेरू?
26 Dar dacă vom spune: De la oameni; ne temem de popor; fiindcă toți îl consideră pe Ioan ca profet.
पन अगर अस ज़ोतम कि, ‘इन्सानेरी तरफां थियो,’ त लोकां केरो भी डरे किजोकि लोक यूहन्ना नबी मन्ते थिये।”
27 Și i-au răspuns lui Isus și au zis: Nu putem spune. Și el le-a spus: Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.
एल्हेरेलेइ, तैनेईं यीशुए जुवाब दित्तो, “अस किछ न ज़ानम।” तैनी भी तैन सेइं ज़ोवं, “अवं भी तुसन सेइं न ज़ोईं कि अवं इन कम्मां कसेरे अधिकारे सेइं केरताईं।”
28 Dar ce gândiți voi? Un om avea doi fii; și a venit la primul și a spus: Fiule, du-te, lucrează astăzi în via mea.
पन तुस इस मिसालरे बारे मां कुन सोचतथ? केन्ची मैनेरां दूई मट्ठां थियां, तैनी बड्डे मट्ठे कां गेइतां ज़ोवं, “अज़ दाछ़री बागी मां गा ते कम केर।”
29 Iar el a răspuns și a zis: Refuz să mă duc; dar pe urmă, s-a pocăit și s-a dus.
तैनी जुवाब दित्तो, “अवं न गेईं।” पन बादे मां पशतेइतां च़लो जेव।
30 Și a venit la al doilea și a spus tot așa. Și el a răspuns și a zis: Eu mă duc, domnule. Și nu s-a dus.
फिरी बाजे होरि मट्ठे कां भी गेइतां एन्ने ज़ोवं, तैनी जुवाब दित्तो, “अच्छा खरी गाताईं।” पन जेव नन्ना।
31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui? Iar ei i-au spus: Primul. Isus le-a zis: Adevărat vă spun că: Vameșii și curvele merg în împărăția lui Dumnezeu înaintea voastră.
“एन दुइने मरां केनि अपने बाजेरो हुक्म मन्नो?” तैनेईं जुवाब दित्तो बड्डे हुक्म मन्नो, यीशुए तैन सेइं ज़ोवं, कि अवं तुसन सेइं सच़ ज़ोताईं, कि चुंगी घिन्ने बाले ते बदचलन कुआन्शां तुसन करां पेइले परमेशरेरे राज़ मां दाखल भोली।
32 Fiindcă Ioan a venit la voi pe calea dreptății și nu l-ați crezut; dar vameșii și curvele l-au crezut; și voi, văzând aceasta, nu v-ați pocăit mai apoi ca să îl credeți.
अवं इन ज़ोताईं, यूहन्ना बपतिस्मो देनेबाले तुसन ज़ोवं, कि धार्मिकतारी ज़िन्दगी केन्च़रां ज़ींनीए पन तुसेईं तैसेरू विश्वास न कियो, पन चुंगी घिन्ने बाले ते बदचलन कुआन्शेईं तैसेरू विश्वास कियूं, एन हेरतां भी तुसेईं पापन करां मन न फिराव ते तैस पुड़ विश्वास न कियो।
33 Ascultați altă parabolă: Era un anume gospodar care a sădit o vie. Și a împrejmuit-o cu un gard și a săpat un teasc în ea și a zidit un turn. Și a arendat-o unor viticultori și a plecat într-o țară îndepărtată;
अक होरि मिसाल शुना, एक्की ज़मीनदारे अक दाछ़री बाग लाई ते तैसेरे च़ेव्रे पासन बाड़ दित्तो, ते दाछ़ारो रस कढनेरे लेइ अक हौवज़ बनावं, ते तैस बागरी हेरगेश केरनेरे लेइ अक उच्ची कूड़ी बनाई ते फिरी तै काशत केरनेबालन ठेके पुड़ देइतां कोन्च दूर प्रदेशे जो च़लो जेव।
34 Și când anotimpul roadelor s-a apropiat, a trimis pe robii săi la viticultori, ca să primească din roadele acesteia.
ज़ैखन दाछ़ ट्लोड़नेरो मौको अव त तैनी अपनो हिस्सो नेनेरे लेइ अपने नौकर तैन ठेकेदारन कां भेज़े।
35 Dar viticultorii i-au prins pe robii lui și pe unul l-au bătut și pe altul l-au ucis, iar pe altul l-au împroșcat cu pietre.
ते ठेकेदारेइं तैसेरे नौकर कोई झ़ूसो कुटो कोई मारो ते केन्ची जेई घोड़ेईं दित्ती।
36 Din nou a trimis alți robi, mai mulți decât primii; iar ei le-au făcut la fel.
फिरी तैनी होरे नौकर भेज़े ज़ैना पेइलन करां जादे थिये, पन ठेकेदारेइं तैन सेइं भी तेरहो ज़ेरो सलूख कियो।
37 Dar în cele din urmă a trimis la ei pe fiul său, spunând: Îl vor respecta pe fiul meu.
आखर्कार तैनी अपनू मट्ठू तैन कां भेज़ू, ते सोचू कि मेरे मट्ठेरो त लिहाज़ केरेले।
38 Dar viticultorii, văzând pe fiul, au spus între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să îl ucidem și să punem stăpânire pe moștenirea lui.
“पन ज़ैखन ठेकेदारेइं तैसेरू मट्ठू लाव, त तैना एप्पू मांमेइं मुशोरो केरने लग्गे, कि एज्जा एस सेवां मारम ते एसेरी बागी पुड़ कब्ज़ो केरम।”
39 Și l-au prins și l-au scos în afara viei și l-au ucis.
“तैखन तैनेईं तैन मट्ठू ट्लाव ते बागारे बेइर शेरी छ़ड्डू।
40 Așadar când vine domnul viei, ce va face el acelor viticultori?
एल्हेरेलेइ ज़ैखन बागरो मालिक एप्पू एज्जेलो, त तैन ठेकेदारन सेइं केरो सलूख केरेलो?”
41 Ei îi spun: Pe oamenii aceia răi îi va nimici groaznic și își va arenda via altor viticultori, care îi vor da roadele la timpurile lor.
तैनेईं जुवाब दित्तो, तै तैन बुरन, बुरे तरीके सेइं मैरतां बागरो ठेको होरि ठेकेदारन देलो, ज़ैना मौके पुड़ तैसेरो हिस्सो तैस देन।
42 Isus le-a spus: Nu ați citit niciodată în scripturi: Piatra pe care au respins-o zidarii, aceasta a devenit capul colțului temeliei; DOMNUL a făcut aceasta și este minunată în ochii noștri?
यीशुए तैन सेइं ज़ोवं, “तुसेईं पवित्रशास्त्रे मां कधे नईं पढ़ेरू, ज़ै घोड़ मिस्त्रेईं रद्दी कियोरो थियो, तैए कूनेरो घोड़ भोलो, एन कम परमेशरे कियोरूए, ते इश्शी नज़री मां एन आजीब आए?”
43 Din această cauză vă spun: Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unei națiuni care va aduce roadele ei.
एल्हेरेलेइ अवं तुसन सेइं ज़ोताईं, कि परमेशरेरू राज़ तुसन करां निव गालू, ते एरी कौमी कां दित्तू गालू ज़ै वक्ते पुड़ तैस फल दे।
44 Și oricine va cădea peste această piatră, va fi zdrobit; dar peste oricine va cădea, îl va spulbera.
ते ज़ै कोई इस घोड़े पुड़ बिछ़ड़ेलो त तैसेरे टुक्ड़े-टुक्ड़े भोइ गाले, पन ज़ै एस उन्ढो बिछ़ड़ेलो त तैस पइतां छ़डेले।
45 Și când preoții de seamă și fariseii au auzit parabolele lui, au priceput că Isus vorbea despre ei.
प्रधान याजक ते फरीसी लोकेईं यीशुएरी ए मसाल शुन्तां सेमझ़ी जे, कि यीशु एन गल्लां इश्शे बारे मां ज़ोने लोरोए।
46 Și au căutat să pună mâna pe el [dar] s-au temut de mulțimi, pentru că îl considerau ca profet.
तैनेईं यीशु ट्लानो चाव, पन लोकन करां डरते थिये किजोकि तैना यीशु नबी मन्ते थिये।
