Matei 20
1 Fiindcă împărăția cerului se aseamănă cu un om gospodar, care a ieșit devreme dimineața să angajeze lucrători în via lui.
“Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangini na mkolo mgunda wa mizabibu, mwealavili lukela kuvalonda vandu valihengu mumgunda waki.
2 Și după ce s-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
Vayidakilini kulipiwa mashonga ga luhuna lwa muhi umonga, akavatuma kumgunda waki wa mizabibu.
3 Și a ieșit pe la ora a treia și a văzut pe alții stând în picioare fără lucru în piață.
Akahuma kavili saa datu lukela, na avaweni vandu vangi vayimili pandu pakugulisila vindu, vangali lihengu.
4 Și le-a spus: Duceți-vă și voi în vie și vă voi da ce este drept. Și s-au dus.
Akavajovela, ‘Mewawa na nyenye mhamba kulihengu kumgunda wangu wa mizabibu,’ Na nene yati nikuvalipa luhuna lwinu lwemganikiwa mupewayi.
5 A ieșit din nou pe la ora a șasea și pe la ora a nouă și a făcut la fel.
Hinu, vakahamba. Kangi mkolo mgunda yula akahuma kangi saa sita, na saa tisa, akawuka kangi mewawa.
6 Și pe la ora a unsprezecea a ieșit și a găsit pe alții stând în picioare fără lucru și le-a spus: De ce stați aici în picioare toată ziua fără lucru?
Hati Payahikili saa kumi na yimonga kimihi, ahumili kangi na kuvakolela vandu vangi vayimili pandu pa kugulisa vindu, hinu, akavakota. ‘Ndava kyani muyimili muhi woha changali lihengu?’
7 Iar ei i-au răspuns: Pentru că nimeni nu ne-a angajat. Iar el le-a spus: Duceți-vă și voi în vie; și veți primi ce este drept.
Vakamyangula, ‘Ndava kawaka mundu mweatipeli lihengu,’ Mwene akavajovela, na nyenye mhamba mkahenga lihengu kumgunda wa mizabibu.”
8 Și când s-a făcut seară, domnul viei i-a spus administratorului său: Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.
Payavi kimihi, mkolo mgunda amjovili myimilila lihengu mumgunda, uvakemela vanalihengu uvalipa mashonga gavi, utumbula na vala veuvapeli lihengu pamwishu na umalakisa vala veuvapeli lihengu pakutumbula.
9 Și când au venit angajații de pe la ora a unsprezecea, au primit fiecare câte un dinar.
Hinu vevatumbwili lihengu saa kumi na yimonga kimihi, vabwelili na kila mundu apokili mashonga ga luhuna lwa muhi umonga.
10 Dar când au venit primii, presupuneau că vor primi mai mult; dar au primit de asemenea fiecare câte un dinar.
Pavabwelili vala vevatumbwili lihengu peatumbwili vaholali kuvya yati vipokela neju, ndi navene vakapokela mashonga ga luhuna lwa muhi umonga kila mundu.
11 Și când au primit, cârteau împotriva stăpânului casei,
Pavamali kupokela vakamng'ung'utila mkolo mgunda yula.
12 Spunând: Aceștia, ultimii, nu au lucrat decât o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul și arșița zilei.
Vakamjovela, vandu ava va pamwishu vahengili lihengu nga lisaa limonga, hinu veve uvalipili kuwanangana na tete, kuni tete tiweli na kukangamala mulihengu na lilanga la muhi woha?
13 Dar el a răspuns unuia dintre ei și a zis: Prietene, nu îți fac nicio nedreptate; nu te-ai învoit cu mine cu un dinar?
Mkolo mgunda yula, akamyangula mmonga wavi, “Yuwanila, mkozi, nikupunjili lepi chindu! Wu, tayidakilini lepi na veve mashonga ga luhuna lwa muhi umonga?
14 Ia ce este al tău și pleacă; voiesc să plătesc acestuia ultim, ca și ție.
Hinu tola mashonga ga luhuna lwaku, uhamba. Niganili kumpela wa pamwishu luhuna lwa kuwanangana na veve.
15 Nu îmi este legiuit să fac ce voiesc cu ce este al meu? Este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun?
Nihotola lepi kukita chenigana na mashonga gangu? Ukunilolokesa lingele ndava muni nambwina?”
16 Astfel că aceia din urmă vor fi cei dintâi și cei dintâi vor fi cei din urmă; fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
Hinu Yesu amalakisa kwa kujova, “Mewawa wa pamwishu yati vivya wa vakutumbula na vakutumbula yati vivya va pamwishu.”
17 Și Isus, urcând la Ierusalim, a luat pe cei doisprezece discipoli deoparte, pe cale și le-a spus:
Yesu peavi munjila kuhamba ku Yelusalemu, ndi akavatola vawuliwa vaki kumi na vavili vala kuchiyepela, na munjila kuni vigenda akavajovela.
18 Iată, urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi trădat [și predat] marilor preoți și scribilor și îl vor condamna la moarte,
“Mlola, tihamba ku Yelusalemu kwenuko ndi Mwana wa Mundu yati igotolewa kwa Vakulu va kuteta na vawula va malagizu ga Chapanga geampeli Musa navene yati vakumhamula lifwa.
19 Și îl vor preda neamurilor să îl batjocorească și să îl biciuiască și să îl crucifice; și a treia zi va învia.
Kangi yati vakumgotola kwa vandu vangali Vayawudi, navene yati vakumvevesa na kumtova ndonga, na kumkoma kwa kumvamba pamsalaba nambu paligono la datu yati iyuka.”
20 Atunci a venit la el mama copiilor lui Zebedei, cu fiii ei, închinându-se și dorind ceva anume de la el.
Penapo nyina wavi vana va Zebedayo amhambili Yesu pamonga na vana vaki vavili, akamfugamila na kumuyupa chila cheigana.
21 Și el i-a spus: Ce voiești? Iar ea i-a spus: Permite ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și altul la stânga, în împărăția ta.
Yesu akamkota, “Ugana kyani?” Mau yula akayangula, “Lagazila muunkosi waku vana vangu ava vavili vatama, mmonga upandi waku wa kulyelela na yungi wa kumangeya.”
22 Dar Isus răspunzând a zis: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl voi bea eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu? Ei i-au spus: Putem.
Yesu akamyangula, “Nakuchimanya chemwiyupa. Wu, mwihotola kunywelela chikombi cha mang'ahiso cheninywela nene?” Vakamyangula, “Tihotola.”
23 Iar el le-a spus: Într-adevăr, veți bea paharul meu, și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați; dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu să dau, ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu.
Akavajovela, “Chakaka yati mwinywelela chikombi changu, nambu kumtamisa mundu upandi wa kulyelela amala kumangeya ndi lihengu langu lepi, lijambu lenilo yati vipewa vala vevatendelekiwi na Dadi wangu.”
24 Și după ce au auzit cei zece, au fost foarte supărați pe cei doi frați.
Vawuliwa kumi vala pevayuwinili genago, vakavayomela vala valongo vavili.
25 Dar Isus i-a chemat și a spus: Știți că domnitorii neamurilor exercită domnie asupra lor și cei mari exercită autoritate asupra lor.
Nambu Yesu akavakemela pamonga na kuvajovela, “Mwimanya kuvya vachilongosi va mulima vakuvalongosa vandu vavi kwa makakala, na vachilongosi vakuvakita vandu avo kuvya vavi.
26 Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare între voi, să vă fie servitor;
Nambu kwinu yikotoka kuvya genago, nambu mweigana kuvya mkulu pagati yinu yikumgana avyai muhengaji winu,
27 Și oricine voiește să devină primul între voi, să vă fie rob;
na yeyoha mweigana kuvya wa kutumbula pagati yinu, yikumgana avyai mtumisi winu.
28 Chiar așa cum Fiul omului nu a venit ca să fie servit ci ca să servească, și ca să își dea viața răscumpărare pentru mulți.
Ndava muni Mwana wa Mundu nakubwela kuhengewa, nambu kuvahengela na kuwusa wumi waki ndava ya kuvagombola vandu vamahele.”
29 Și pe când ieșeau din Ierihon, o mare mulțime l-a urmat.
Yesu na vawuliwa vaki pavawuyayi ku Yeliko msambi uvaha wa vandu vamlandili.
30 Și, iată, doi orbi șezând lângă drumul mare, când au auzit că trece Isus, au strigat, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
Ndi vangalola vavili vevatamili pamuhana ya njila, pevayuwini kuvya Yesu ibwela na njila yeniyo, vakajova kwa lwami luvaha, “Bambu, Mwana wa Daudi utihengela lipyana.”
31 Și mulțimea îi mustra pentru că trebuiau să tacă; dar strigau mai tare, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
Msambi wa vandu wula wavahakalili na kuvajovela vagunai. Nambu vene vakayonjokesa kujova kwa lwami luvaha, “Bambu, Mwana wa Daudi utihengela lipyana!”
32 Și Isus s-a oprit și i-a chemat și a spus: Ce voiți să vă fac?
Yesu akayima akavakemela na kuvakota, “Wu, mwigana nivahengela kyani?”
33 Iar ei i-au spus: Doamne, să ne fie deschiși ochii.
Vakamyangula, “Bambu, tigana kulola.”
34 Și Isus, făcându-i-se milă, le-a atins ochii; și îndată ochii lor [și]-au primit vederea; și ei l-au urmat.
Hinu Yesu avahengili lipyana, ndi akavapamisa mumihu gavi, ndi bahapo vakahotola kulola, vakamulanda.
