Matei 18
1 În același timp, discipolii au venit la Isus, spunând: Cine este cel mai mare în împărăția cerului?
Lukumbi lwenulo vawuliwa vamhambili Yesu, vakamkota, “Yani mweavimvaha Muunkosi wa kunani kwa Chapanga?”
2 Și Isus a chemat la el un copilaș și l-a pus în mijlocul lor,
Yesu amkemili mwana mmonga na akamyimika pagati yavi,
3 Și a zis: Adevărat vă spun: Dacă nu vă întoarceți și nu deveniți precum copilașii, nicidecum nu veți intra în împărăția cerului.
Kangi akajova, “Nikuvajovela chakaka, ngati mwing'anamuka lepi na kuvya ngati vana vadebe, katu nakuyingila muunkosi wa kunani kwa Chapanga.
4 De aceea oricine se va umili ca acest copilaș, acela este cel mai mare în împărăția cerului.
Mundu yeyoha mweakujihelesa pahi ngati mwana, mwenuyo ndi mvaha munkosi wa kunani kwa Chapanga.
5 Și oricine va primi un astfel de copilaș în numele meu, pe mine mă primește.
Mundu yeyoha mweakumpokela mwana mmonga ngati uyu paliina langu, akunipokela nene.”
6 Dar oricine va poticni pe unul dintre acești micuți care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie înecat în adâncul mării.
“Mundu yeyoha mweakumbudisa mmonga pagati ya vadebe vevisadika vabudayi, ngayivii mbanga akungiwa liganga livaha la kuyagila muhingu na kujwigiswa pagati ya nyanja yivaha.
7 Vai lumii din cauza poticnirilor! Fiindcă poticniri trebuie să vină; dar vai acelui om prin care vine poticnirea.
Valachikolela vandu va mulima ndava ya kuyokisa vangi vagwai. Mabudisa genago yikugagana gahumila, nambu alachikolela mundu yula mweakugabudisa.”
8 De aceea dacă mâna ta sau piciorul tău te poticnește, taie-le și aruncă-le de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decât având două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. (aiōnios g166)
“Ngati chiwoko chaku amala chigendelu chaku chikubudisa, chidumulai na kutaga kutali, Mbanga veve kuyingila kuwumi changali chiwoko chimonga amala chigendelu chimonga kuliku veve kuyingila kumotu wa magono goha wangajimika kuni uvi na mawoko gavili amala magendelu gavili. (aiōnios g166)
9 Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l și aruncă-l de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață cu un ochi, decât având doi ochi, să fii aruncat în focul iadului. (Geenna g1067)
Lihu laku lakakubudisa, ulitupula na ulitaga kutali. Mbanga veve kuyingila muwumi wa magono goha gangali mwishu kuni uvi na lihu limonga kuliku kuvya na mihu gavili na kutagwa kumotu wa magono goha wangali mwishu wangajimika kuni uvi na mihu gaku gavili.” (Geenna g1067)
10 Fiți atenți să nu disprețuiți pe niciunul dintre acești micuți; fiindcă vă spun că: În cer, îngerii lor văd totdeauna fața Tatălui meu care este în cer.
“Mjiyangalila mkoto kuvavevesa mmonga wa vadebe ava. Nikuvajovela vamitumu vavi kunani kwa Chapanga magono goha vavi palongolo ya Dadi wangu.
11 Fiindcă Fiul omului a venit să salveze ce era pierdut.
Ndava muni Mwana wa Mundu abwelili kusangula chechiyagili.”
12 Ce gândiți voi? Dacă un om are o sută de oi și una dintre ele se rătăcește, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă și se duce pe munte și o caută pe cea rătăcită?
“Mwihololela wuli? Ngati mundu avi na mambelele miya yimonga, limbele limonga lakayagai. Wu, nakugaleka mambelele tisini na tisa pachitumbi, kuhamba kulonda limonga lelikayagili?
13 Și dacă se întâmplă să o găsească, adevărat vă spun, se bucură mai mult de aceea, decât de cele nouăzeci și nouă care nu au rătăcit.
Ngati aliwene, nikuvajovela chakaka yati akulihekelela neju lenilo kuliku gala tisini na tisa gangayaga.
14 Tot așa, nu este voia Tatălui vostru care este în cer ca unul dintre acești micuți să piară.
Mewawa, Dadi winu mweavi kunani, nakugana mmonga wa vadebe ava ayaga.”
15 Mai mult, dacă fratele tău va încălca legea împotriva ta, du-te și spune-i greșeala lui între tine și el singur; dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău.
“Mlongo waku akakuhokela umhambila ukamlangisa cheakuhokili muvi mwavene. Akakuyuwana ndi umpati kavili mlongo waku.
16 Dar dacă refuză să asculte, mai ia cu tine unul sau doi, pentru ca fiecare cuvânt să fie întemeiat pe gura a doi sau trei martori.
Ngati nakukuyuwanila, hamba na mundu yungi mmonga amala vavili muni kwa malovi ga vandu vavili amala vadatu lijambu loloha limaliswa ngati Mayandiku Gamsopi chegijova.
17 Iar dacă neglijează să îi asculte, spune bisericii; iar dacă va neglija să asculte [și] biserica, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș.
Ngati akabela kuvayuwana venavo, uwujovela msambi wa vandu vevakumsadika Kilisitu, ngati akuvayuwanila lepi avo, kwa veve ndi avya ngati vandu vangammanya Chapanga na vevitola kodi.”
18 Adevărat vă spun: Orice veți lega pe pământ va fi legat în cer; și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer.
“Nikujovela chakaka, chemwibesa pamulima, yati chibesewa kunani kwa Chapanga, mewawa chechiyidakiliwa pamulima yati chiyidakiliwa kunani kwa Chapanga.
19 Din nou vă spun că: Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ în legătură cu orice lucru să îl ceară, acesta le va fi făcut de Tatăl meu care este în cer.
Nijova kangi, vavili pagati yinu vakayidakilana pamulima ndava ya lijambu loloha la kumuyupa Chapanga, Dadi wangu wa kunani yati akuvahengela lijambu lenilo.
20 Fiindcă unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, sunt [și] eu acolo în mijlocul lor.
Ndava muni popoha pamuvi vavili amala vadatu kwa liina langu, nene nivii penapo pagati yavi.”
21 Atunci Petru a venit la el și a spus: Doamne, cât de des să păcătuiască fratele meu împotriva mea și eu să îl iert? Până la șapte ori?
Kangi Petili akamhambila Yesu, akamkota “Bambu, wu, mlongo wangu akanibudilayi, nimulekekesa mala yilinga? Amala mala saba?”
22 Isus i-a spus: Nu îți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.
Yesu akayangula, “Nijova lepi nga mala saba, nambu sabini mala saba.”
23 De aceea împărăția cerului se aseamănă cu un împărat care a voit să facă socoteala cu robii săi.
Ndava yeniyi ndi Unkosi wa kunani kwa Chapanga uwanangana na mkulu mmonga mweaganili kuhenga mvalangu wa madeni na vatumisi vaki.
24 Și când a început să facă socoteala i-a fost adus unul care îi datora zece mii de talanți.
Peatumbwili kuvalanga, vamletili mundu mweadaiwayi mashonga elufu kumi.
25 Dar fiindcă el nu avea cu ce plăti, domnul lui a poruncit să fie vândut el și soția lui și copiii și tot ce avea și să fie făcută plata.
Mundu mwenuyo avi lepi na chindu cha kulipa, mkulu waki akahamula, aguliswai ngati mvanda mwene na mdala waki na vana vaki na vindu vyeavili navyu muni valipa lideni.
26 Atunci robul s-a prosternat și i s-a închinat, spunând: Domnule, ai răbdare cu mine și îți voi plăti totul.
Hinu, mtumisi yula. Akagwa pahi, akafugama, akajova, unilindila nene yati nikukulipa lideni loha!
27 Atunci domnul acelui rob, făcându-i-se milă, i-a dat drumul și i-a iertat datoria.
Mkulu yula akamhengela lipyana akamlekekesa lideni lila akamleka ahamba.
28 Dar robul acela a ieșit și a găsit pe unul dintre părtașii lui de robie, care îi datora o sută de dinari; și apucându-l, îl strângea de gât, spunând: Plătește-mi ce îmi ești dator.
“Nambu mundu yula pawukili, akakonganeka na mtumisi muyaki mweamdayayi mashonga gadebe. Akamkamula akamdodoyola hingu, akumjovela ‘Nilipa lideni laku!’
29 Atunci părtașul lui de robie a căzut la picioarele lui și l-a implorat, spunând: Ai răbdare cu mine și îți voi plăti tot.
Mtumisi muyaki akafugama, akajova, niyupa, ‘Unilindila nene yati nikukulipa lideni laku loha!’
30 Dar el a refuzat; și s-a dus și l-a aruncat în închisoare, până va plăti datoria.
Nambu mwene angayidakila, ndi akamusopa muchifungu mbaka peilipa lideni lila.
31 Dar când părtașii lui de robie au văzut cele făcute, au fost foarte întristați și au venit și au spus domnului lor toate cele făcute.
Hinu, vatumisi vayaki pavawene lijambu lelahumalili vakaviniswa mtima, vakahamba kumjovela mkulu wavi kulivala lijambu lelahengiki.
32 Atunci domnul lui, după ce l-a chemat, i-a spus: Rob stricat, ți-am iertat toată datoria aceea fiindcă m-ai implorat;
Kangi mkulu yula akamkemela mtumisi mwenuyo, akamjovela, ‘Veve ndi mtumisi mhakau neju! Nikulekekisi lideni laku loha pewaniyupili.
33 Nu trebuia să ai și tu milă de părtașul tău de robie, întocmai cum am avut eu milă de tine?
Wu, yakuganili lepi veve kumlekekesa mtumisi muyaku ngati chenikulekekisi nene?’
34 Și domnul lui s-a înfuriat și l-a predat chinuitorilor, până când va plăti tot ce i-a datorat.
Hinu mkulu yula akamema ligoga, akamgotola kwa vang'aisa muchifungu mbaka peilipa lideni laki loha.”
35 Tot așa vă va face și Tatăl meu ceresc, dacă nu iertați din inimile voastre, fiecare, fratelui său, fărădelegile lor.
“Na dadi wangu mweavi kunani yati akuvahengela mewawa ngati kila mmonga winu akumlekekesa lepi mlongo waki kwa mtima waki woha.”
