Matei 18

1 În același timp, discipolii au venit la Isus, spunând: Cine este cel mai mare în împărăția cerului?

In that our the disciplis camen to Jhesu, and seiden, Who, gessist thou, is gretter in the kyngdom of heuenes?

2 Și Isus a chemat la el un copilaș și l-a pus în mijlocul lor,

And Jhesus clepide a litil child, and putte hym in the myddil of hem;

3 Și a zis: Adevărat vă spun: Dacă nu vă întoarceți și nu deveniți precum copilașii, nicidecum nu veți intra în împărăția cerului.

and seide, Y seie treuthe to you, but ye be turned, and maad as litle children, ye schulen not entre in to the kyngdom of heuenes.

4 De aceea oricine se va umili ca acest copilaș, acela este cel mai mare în împărăția cerului.

Therfor who euer mekith hym as this litil child, he is gretter in the kyngdom of heuenes.

5 Și oricine va primi un astfel de copilaș în numele meu, pe mine mă primește.

And he that resseyueth o siche litil child in my name, resseyueth me.

6 Dar oricine va poticni pe unul dintre acești micuți care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie înecat în adâncul mării.

But who so sclaundrith oon of these smale, that bileuen in me, it spedith to hym that a mylnstoon `of assis be hangid in his necke, and he be drenchid in the depnesse of the see.

7 Vai lumii din cauza poticnirilor! Fiindcă poticniri trebuie să vină; dar vai acelui om prin care vine poticnirea.

Woo to the world, for sclaundris; for it is nede that sclaundris come; netheles wo to thilke man bi whom a sclaundre cometh.

8 De aceea dacă mâna ta sau piciorul tău te poticnește, taie-le și aruncă-le de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decât având două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. (aiōnios g166)

And if thin hoond or thi foot sclaundreth thee, kitte it of, and caste awei fro thee. It is betere to thee to entre to lijf feble, ethir crokid, than hauynge tweyne hoondis or twey feet to be sent in to euerlastynge fier. (aiōnios g166)

9 Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l și aruncă-l de la tine; este mai bine pentru tine să intri în viață cu un ochi, decât având doi ochi, să fii aruncat în focul iadului. (Geenna g1067)

And if thin iye sclaundre thee, pulle it out, and caste awei fro thee. It is betere to thee with oon iye to entre in to lijf, thanne hauynge tweyn iyen to be sent in to the fier of helle. (Geenna g1067)

10 Fiți atenți să nu disprețuiți pe niciunul dintre acești micuți; fiindcă vă spun că: În cer, îngerii lor văd totdeauna fața Tatălui meu care este în cer.

Se ye, that ye dispise not oon of these litle. For Y seie to you, that the aungels of hem in heuenes seen euermore the face of my fadir that is in heuenes.

11 Fiindcă Fiul omului a venit să salveze ce era pierdut.

For mannus sone cam to saue that thing that perischide.

12 Ce gândiți voi? Dacă un om are o sută de oi și una dintre ele se rătăcește, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă și se duce pe munte și o caută pe cea rătăcită?

What semeth to you? If ther weren to sum man an hundrid scheep, and oon of hem hath errid, whethir he schal not leeue nynti and nyne in desert, and schal go to seche that that erride?

13 Și dacă se întâmplă să o găsească, adevărat vă spun, se bucură mai mult de aceea, decât de cele nouăzeci și nouă care nu au rătăcit.

And if it falle that he fynde it, treuli Y seie to you, that he schal haue ioye theron more than on nynti and nyne that erriden not.

14 Tot așa, nu este voia Tatălui vostru care este în cer ca unul dintre acești micuți să piară.

So it is not the wille bifor youre fadir that is in heuenes, that oon of these litle perische.

15 Mai mult, dacă fratele tău va încălca legea împotriva ta, du-te și spune-i greșeala lui între tine și el singur; dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău.

But if thi brother synneth ayens thee, go thou, and repreue hym, bitwixe thee and hym aloone; if he herith thee, thou hast wonnun thi brother.

16 Dar dacă refuză să asculte, mai ia cu tine unul sau doi, pentru ca fiecare cuvânt să fie întemeiat pe gura a doi sau trei martori.

And if he herith thee not, take with thee oon or tweyne, that euery word stonde in the mouth of tweyne or thre witnessis.

17 Iar dacă neglijează să îi asculte, spune bisericii; iar dacă va neglija să asculte [și] biserica, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș.

And if he herith not hem, seie thou to the chirche. But if he herith not the chirche, be he as an hethen and a pupplican to thee.

18 Adevărat vă spun: Orice veți lega pe pământ va fi legat în cer; și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer.

Y seie to you treuli, what euer thingis ye bynden on erthe, tho schulen be boundun also in heuene; and what euer thingis ye vnbynden on erthe, tho schulen be vnboundun also in heuene.

19 Din nou vă spun că: Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ în legătură cu orice lucru să îl ceară, acesta le va fi făcut de Tatăl meu care este în cer.

Eftsoone Y seie to you, that if tweyne of you consenten on the erthe, of euery thing what euer thei axen, it schal be don to hem of my fadir that is in heuenes.

20 Fiindcă unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, sunt [și] eu acolo în mijlocul lor.

For where tweyne or thre ben gaderid in my name, there Y am in the myddil of hem.

21 Atunci Petru a venit la el și a spus: Doamne, cât de des să păcătuiască fratele meu împotriva mea și eu să îl iert? Până la șapte ori?

Thanne Petre cam to hym, and seide, Lord, how ofte schal my brother synne ayens me, and Y schal foryyue hym?

22 Isus i-a spus: Nu îți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.

Whether til seuen tymes? Jhesus seith to hym, Y seie not to thee, til seuene sithis; but til seuenti sithis seuene sithis.

23 De aceea împărăția cerului se aseamănă cu un împărat care a voit să facă socoteala cu robii săi.

Therfor the kyngdom of heuenes is licned to a kyng, that wolde rekyn with hise seruauntis.

24 Și când a început să facă socoteala i-a fost adus unul care îi datora zece mii de talanți.

And whanne he bigan to rekene, oon that ouyte ten thousynde talentis, was brouyt to hym.

25 Dar fiindcă el nu avea cu ce plăti, domnul lui a poruncit să fie vândut el și soția lui și copiii și tot ce avea și să fie făcută plata.

And whanne he hadde not wherof to yelde, his lord comaundide hym to be seld, and his wijf, and children, and alle thingis that he hadde, and to be paied.

26 Atunci robul s-a prosternat și i s-a închinat, spunând: Domnule, ai răbdare cu mine și îți voi plăti totul.

But thilke seruaunt felde doun, and preiede hym, and seide, Haue pacience in me, and Y schal yelde to thee alle thingis.

27 Atunci domnul acelui rob, făcându-i-se milă, i-a dat drumul și i-a iertat datoria.

And the lord hadde merci on that seruaunt, and suffride hym to go, and foryaf to hym the dette.

28 Dar robul acela a ieșit și a găsit pe unul dintre părtașii lui de robie, care îi datora o sută de dinari; și apucându-l, îl strângea de gât, spunând: Plătește-mi ce îmi ești dator.

But thilke seruaunt yede out, and foonde oon of his euen seruauntis, that ouyte hym an hundrid pens; and he helde hym, and stranglide hym, and seide, Yelde that that thou owest.

29 Atunci părtașul lui de robie a căzut la picioarele lui și l-a implorat, spunând: Ai răbdare cu mine și îți voi plăti tot.

And his euen seruaunt felle doun, and preyede hym, and seide, Haue pacience in me, and Y schal quyte alle thingis to thee.

30 Dar el a refuzat; și s-a dus și l-a aruncat în închisoare, până va plăti datoria.

But he wolde not; but wente out, and putte hym in to prisoun, til he paiede al the dette.

31 Dar când părtașii lui de robie au văzut cele făcute, au fost foarte întristați și au venit și au spus domnului lor toate cele făcute.

And hise euen seruauntis, seynge the thingis that weren don, soreweden greetli. And thei camen, and telden to her lord alle the thingis that weren don.

32 Atunci domnul lui, după ce l-a chemat, i-a spus: Rob stricat, ți-am iertat toată datoria aceea fiindcă m-ai implorat;

Thanne his lord clepide hym, and seide to hym, Wickid seruaunt, Y foryaf to thee al the dette, for thou preiedist me.

33 Nu trebuia să ai și tu milă de părtașul tău de robie, întocmai cum am avut eu milă de tine?

Therfor whether it bihouede not also thee to haue merci on thin euen seruaunt, as Y hadde merci on thee?

34 Și domnul lui s-a înfuriat și l-a predat chinuitorilor, până când va plăti tot ce i-a datorat.

And his lord was wroth, and took hym to turmentouris, til he paiede al the dette.

35 Tot așa vă va face și Tatăl meu ceresc, dacă nu iertați din inimile voastre, fiecare, fratelui său, fărădelegile lor.

So my fadir of heuene schal do to you, if ye foryyuen not euery man to his brother, of youre hertes.